Ministrul digitalizării, Ciprian Teleman, a avut recent o intervenţie în care a vorbit despre atragerea nomazilor digitali. Acesta a transmis: "Nomazii digitali vor avea posibilitatea să lucreze până la doi ani în România. Unul dintre lucrurile esenţiale pentru aceşti nomazi va fi asigurarea conectivităţii la un standard de minimum 100 Mb/s, cu acoperire de 99% din teritoriul naţional. Din punct de vedere economic, acest lucru va ridica valoarea teritoriului, iar pe de altă parte creează condiţii pentru ca aceşti nomazi digitali să aleagă locuri unde nu există aglomeraţie, nu există poluare şi unde au facilităţi uzuale la îndemână".
• România are o slabă acoperire cu reţele de mare viteză
În mesaj era vorba despre asigurarea unei conectivităţi de minim 100Mb/s pentru 99% din teritoriul ţării. Teritoriu, nu populaţie! Adică munţi, văi, păduri, lacuri, ...
România are populaţia împărţită aproape egal între urban şi rural, mai exact 54%, respective 46%, iar acoperirea reţelelor de telecomunicaţii s-a concentrate pe populaţie şi încă nu s-a rezolvat, după cum arată datele ANCOM (https://statistica.ancom.ro/sscpds/public/files/217_ro) fiind mai bună în mediul urban şi mai slabă în mediul rural.
Agenda Digitală 2020 a Comisiei Europene prevedea pentru anul 2020 (adică pentru acum 4 luni) acoperirea POPULAŢIEI cu Internet la viteza de 30Mb/s pentru 100% din populaţie şi 100Mb/s pentru 50% din populaţie. Populaţie, nu teritoriu!
România, ţară membra a Uniunii Europene, şi-a propus ceva mai puţin: 30Mb/s pentru 80% din populaţie (https://gov.ro/ en/government/cabinet-meeting/national-strategy-on-the-digital-agenda-for-romania-2020).
Ar putea România să ajungă la o conectivitate de 100Mb/s pentru 99% din teritoriul ţării în condiţiile de astăzi? Dificil!
• Legea 5G - pe "repede înainte" la aprobarea parlamentului
Pe de altă parte, săptămâna trecută a fost depusă în parlament legea 5G spre avizare într-o procedură devenită specifică la noi - "pe repede înainte": amendamente permise doar până în 4 mai! Să amintim de simulacrul de consultare din august 2020 - vara, când lumea era în concediu, două săptămâni consultare în loc de patru, ignorarea majorităţii amendamentelor primite!
Şi aceasta după ce guvernul aprobase legea 5G la 15 aprilie spre exasperarea operatorilor care se văd blocaţi în implementare noii tehnologii 5G, prin numeroasele "zone gri" din lege. (https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-24736827- unda-verde-guvern-pentru-5g-vor-folosite-doar-echipamente-soft-uri-producatori-avizati-prealabil-csat-avizul-tine-cont-obligatiile-romaniei-fata-sua.htm)
• Operatorii critică vehement legea 5G trimisă în parlament
Operatorii acuză guvernanţii că nu au înţeles ce au legiferat, că nu au înţeles impactul legii. (https:// economie.hotnews.ro/stiri-telecom-24745370-legea-securitatii- 5g-posibila-excludere-chinezilor- huawei-operatorii-cer-claritate- amintesc-guvernul-sua- dat-bani- pentru-inlocuirea-echipamentelor-chinezesti-din-retele.htm).
"Nu mă obligaţi să înlocuiesc o antenă - care este o tablă - cu o altă tablă pentru că nu are nimic inteligent în ea, banii aceia aş putea să-i folosesc să fac reţele în rural sau să pun mai multe staţii 5G", spune reprezentatul unui operator relevând astfel nepriceperea, neînţelegerea sau superficialitatea celor care au elaborat şi promovat "pe repede înainte", o lege cu lacune şi cu profund impact negativ asupra implementării tehnologiei 5G în România.
Este clar că forma actuală a legii pune în pericol nu doar implementarea noii tehnologii în România, şi aşa destul de întârziată prin amânări succesive ale licitaţiei 5G, ci şi digitalizarea, dezvoltarea economică. Eliminând fără noimă echipament (table adică antene, circuite pasive) doar pentru că a fost fabricat într-o anumită ţară nu facem decât să mărim costuri şi deci tarife, întâr- ziind astfel adoptarea noilor servicii de către societatea noastră, societate nu prea bogată (a se vedea PIB/locuitor) şi sensibilă la preţ. În plus, legea nu spune cine suportă aceste costuri. Ministerul Finanţelor? Al Digitalizării? Eliminând operatori, fără a analiza dacă nu cumva suntem în stare să ţinem sub control securitatea noilor reţele 5G folosind echipament de la orice fabricant (Alţii par a fi! Oare, noi chiar nu suntem în stare? Folosind recomandările UE, de exemplu), ne vom trezi, cel puţin pe termen mediu, cu un duopol pe piaţa furnizării de echipament 5G, fapt care, de asemenea, ar putea deveni o problemă de securitate.
Proiectul legii 5G este una dintre castanele fierbinţi lăsate de fostul guvern liberal actualului guvern tripartit, în care nu prea domeneşte armonia (a se vedea criza recentă provocată în Ministerul Sănătăţii). Pentru a fi scoasă din foc, răspunderea va reveni partidului care guvernează telecomunicaţiile - USRPlus, şi care susţinând o astfel de lege îşi asumă posibilul eşec al implementării tehnologiei 5G în România. Eventualul eşec va fi decontat de USRPlus, (care pare a nu se înţelege prea bine cu PNL), dar mai ales de economia şi societatea românească.
• Tehnologia 5G, necesară nomazilor digitali
O primă aplicaţie a tehnologiei 5G sunt conexiuni de mare viteză, substitut la fibra optică, oferite de operatorii din primele ţări care au lansat reţele 5G: SUA, Coreea de Sud, etc. Poate fi acestă aplicaţie folosită şi în România? Da, cu precădere în zonele dens populate.
Pe lângă stimulente financiare (costul vieţii, impozitare, etc.) atragerea nomazilor digitali va depinde de o serie de factori care să permită o anumită comoditate, realizarea obiectivelor, etc.
România nu se poate lăuda cu utilizarea tehnologiei informaţiei, în aparatul de stat mai ales, (a se vedea indexul DESI2021), astfel că atractivitatea ţării noastre pentru nomazii digitali este influenţată negativ - relaţiile cu un stat birocratic, faimosul afiş "declaraţia online se depune la etajul II", etc.
Cum implementarea cu succes a tehnologiei 5G este văzută ca o şansă pentru un salt digital (şi în clasamentul DESI), periclitarea acestei implementări prin legea 5G va scădea atractivitatea ţării noastre pentru nomazii digitali. Cu actuala lege 5G, (care a mai amânat cu un an licitaţia 5G) trimisă în parlament, este foarte dificil de estimat implementarea cu succes de care ar avea nevoie România pentru un salt digital.
O bună parte din aplicaţiile care ar putea fi dezvoltate de către nomazii digitali în ţara noastră s-ar putea baza pe tehnologia 5G, aplicaţiile acestei tehnologii fiind posibile în toate industriile, în întreaga economie şi societate. Ca atare, o dezvoltare rapidă a noilor reţele 5G, proiecte pilot, etc. ar putea fi factori decisivi în atragerea nomazilor digitali. Cum legea 5G, în forma trimisă spre aprobare parlamentului, prezintă serioase deficienţe există riscul unei implementări şi adoptări întârziate a noii tehnologii, fapt ce ar face din România o ţară mai puţin atractivă pentru nomazii digitali.
Ar mai fi o şansă - ca parlamentarii să înţeleagă impactul negativ al actualului proiect de lege 5G şi să îl respingă cerând elaboratorilor să reia discuţiile cu piaţa - operatori, fabricanţi, autorităţi, etc. şi să ţină seamă de opiniile acestora într-o nouă lege care să pună în prim plan securitatea reţelelor 5G şi implementarea cu succes a tehnologiei 5G în România.
În caz contrar s-ar putea sa nu avem licitaţie 5G nici în acest an!