SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII / DR. ADRIAN MARINESCU, INSTITUTUL MATEI BALŞ: "În acest moment, ne gândim că virusul va mai fi prezent până în 2022"

Reporter: Pandemia Covid-19 este o încercare dură pentru sistemul de sănătate din ţara noastră, cât şi pentru societate. Ce ne puteţi spune despre evoluţia ei în ţara noastră, de la primele cazuri apărute la începutul lunii martie şi până în prezent?

Adrian Marinescu: Ce am înţeles toţi din experienţa de aproximativ şapte luni este că vorbim despre un virus care se transmite extrem de uşor, motiv pentru care vorbim de o pandemie la nivel mondial. Practic nu există zonă care să nu fie afectată, într-o măsură mai mare sau mai mică. În Româ­nia lucrurile au urmat acelaşi curs. Au existat nişte variaţii - şi aici putem să discutăm de primul val, de al doilea val, etc. Chiar dacă la noi, spre deosebire de alte locuri din Europa, nu a fost o situaţie tipică, adică să avem un val întâi, după care să fi urmat în vară o perioadă liniştită, iar apoi să fi intervenit valul doi. La noi, este greu de spus când s-a terminat valul întâi şi când a început al doilea, pentru că noi nici în vară nu am avut puţine cazuri aşa cum a fost în multe locuri din Europa. Situaţia a avut o evoluţie oarecum previzibilă pentru că este un virus pentru care nu avem un tratament standardizat, miraculos, nu există vaccin şi atunci lucrurile sunt absolut imprevizibile. Am avut la un moment dat dinţi de fierăstrău în evoluţia pandemiei, curbă ascendentă, apoi o curbă descendentă, dar care n-a coborât către zero. A urmat o curbă ascendentă care este şi în prezent, cu destul de multe cazuri, din păcate.

Reporter: Avem vreo previziune cât va mai dura această curbă ascendentă? Se va întinde ea undeva până în primăvara anului viitor?

Adrian Marinescu: Depinde foar­te mult dacă va exista un vaccin, care să corespundă şi să poată fi administrat pe scară largă sau nu, ori dacă vor fi alte terapii mai eficiente decât cele de până acum. În principiu, convieţuirea cu virusul va fi pe o durată mai lungă decât primăvara anului 2021. Cel puţin, ca logică în acest moment, ne gândim că până în anul 2022 am putea găsi prezenţa virusului. Acest lucru nu înseamnă că neapărat va fi o situaţie la fel de grea ca acum; vor fi variaţii, asta este clar. Dar să dispară, să se închidă pandemia - asta înseamnă că peste tot pe Glob să nu mai fie cazuri -, e greu de crezut că se va întâmpla în primăvară.

Reporter: Statele europene situate în vestul continentului susţin că au intrat în al doilea val al epidemiei. Am trecut de primul val al epidemiei sau încă ne aflăm în interiorul acesteia?

Adrian Marinescu: Cu siguranţă că suntem în al doilea val. Nu există posibilitatea ca cineva să facă notă dis­cordantă. Toţi suntem în acelaşi val.

Reporter: Când s-a oprit primul val la noi?

Adrian Marinescu: La noi a fost o variantă atipică, pentru că nu a fost acea pauză între valul unu şi valul doi. Când valul unu se apropia de încheiere şi aveam mai puţine cazuri, a pornit imediat valul doi şi am înregistrat o creştere a numărului de infectări. Dar nu este atât de important să împărţim în valul unu şi valul doi, pentru că vorbim despre o convieţuire cu virusul şi depinde de noi dacă o facem să fie armonioasă sau nu. Trebuie să rămânem calmi, panica nu ajută la nimic. Avem o experienţă bogată din ultimele luni şi ştim ce avem de făcut noi, toţi.

• Afecţiunile cronice nediagnosticate, cauza mortalităţii crescute în cazul Covid-19

Reporter: Care au fost cele mai mari provocări pentru cadrele medicale în toată această perioadă? Cu ce probleme v-aţi confruntat şi cum aţi reuşit să soluţionaţi rapid situaţiile critice?

Adrian Marinescu: Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este aceea în care un număr mare de cazuri se înregistrează într-un interval scurt. Aşa cum s-a întâmplat în mai multe situaţii, se întâmplă şi în prezent, din păcate. Pentru aceşti pacienţi, este foarte greu să faci o evaluare, să găseşti locuri de internare, mai ales că vorbim despre o hartă a României cu zone roşii, în care Capitala ocupă prima poziţie. O altă problemă este faptul că la un moment dat poate fi destul de greu să găseşti exact terapiile pe care ţi le doreşti şi mă refer aici la Remdesivir - pe care să îl avem pentru cât mai mulţi pacienţi -, bolnavi în convalescenţă care ar trebui să fie donatori, anticorpi monoclonali, şi aşa mai departe.

Reporter: De ce ne situăm pe primul loc la mortalitatea privind Covid-19 între statele Uniunii Europene? Care ar fi cauzele înregistrării acestei situaţii?

Adrian Marinescu: Din toate datele pe care le avem, nu reiese acest lucru. Dacă ne uităm cu atenţie şi facem o comparaţie corectă, pe un interval de timp, vom vedea că sunt ţări - şi nu puţine - care au o rată de mortalitate mai mare decât are România. Dacă ne uităm la datele concrete, nu este chiar aşa cum apare în unele articole de presă. Ar trebui să ne gândim la o explicaţie de ce nu avem o mortalitate mai mică. Mie mi se pare mai important de răspuns la această întrebare. Nu suntem pe primul loc, dar ne-am dori să avem o mortalitate mai mică. Acest lucru se întâmplă din multe considerente. În primul rând ne referim la starea de sănătate a populaţiei. În momentul în care avem o infecţie cu Sars-Cov2, contează foarte mult dacă ea găseşte o populaţie sănătoasă. Aici este de discutat faptul că afecţiunile cronice - cum sunt cele cardiace, pulmonare, diabetul - de multe ori nu sunt diagnosticate. Şi, în situaţia în care aceste afecţiuni sunt dezechilibrate, în mod cert infecţia, virusul, are o probabilitate mai mare de a da forme severe. În plus contează cum se face monitorizarea pacientului înainte de a avea forma severă. Important pentru cei care au forme uşoare şi se pot agrava ulterior, monitorizarea ar trebui făcută chiar la domiciliu. Este important cât de repede se acţionează şi faptul că ar trebui să avem mai multe locuri de terapie intensivă, astfel încât pacientul să ajungă foarte repede în ATI când i se agravează boala. Sunt multe lucruri de discutat în această situaţie.

Reporter: Recent, compania americană care produce Remdesivir-ul a afirmat că producţia întreagă va fi alocată spitalelor americane. Cum putem să acoperim necesarul de tratament într-o astfel de situaţie?

Adrian Marinescu: În condiţiile în care nu primim de la firma producătoare, nu avem cum să facem. Dar până acum am reuşit şi totuşi a fost o distribuţie, chiar dacă nu a fost situaţia pe care ne-am dorit-o. Până acum ne-am descurcat, dar să ştiţi că în afară de Remdesivir sunt şi alte variante - unele dintre ele la nivel de studiu. Sunt anticorpii monoclonali cu care avem o experienţă bună de tipul tocilizumabului. Adică sunt variante care ar putea la un moment dat să înlocuiască sau să fie foarte folositoare. Să sperăm însă că această ştire legată de Remdesivir nu se va pune în practică în ideea unui monopol, adică să fie strict pe piaţa americană.

• Dr. Adrian Marinescu: "Nu există vârstă care să te ferească de infectare cu SARS-COV 2"

Reporter: Cât mai rezistă în aceas­tă luptă cadrele medicale? Conform unor mărturii apărute în presă, mulţi dintre doctori, asistente şi infirmiere nu şi-au luat concediu de la începutul pandemiei şi au ajuns la o stare de oboseală cronică.

Adrian Marinescu: Cu siguranţă că este o presiune mare, dar eu cred că medicii, în momentul în care şi-au ales această meserie, au plecat de la ideea că nu vor avea doar zile uşoare. De exemplu, dacă vorbim despre bolile infecţioase, chiar dacă nu am trecut printr-o pandemie de o asemenea anvergură, dar am trecut prin epidemii, nu numai de gripă, ci diverse - cum ar fi diverse meningite, etc. Au fost situaţii grele şi cumva avem o experienţă, ne-am descurcat. Şi oricum, la Institutul Matei Balş gărzile au fost întodeauna grele, cazuri severe am avut în permanenţă. Sigur, că în momentul de faţă este o situaţie de asediu, cu un moment care poate să ajungă la situaţia de umplere a paharului. Dar eu cred că trebuie să rămânem optimişti, pentru că varianta este de a merge înainte. Să sperăm însă că vor veni, în paralel, şi soluţiile care să ne ajute în activitate. Şi aici mă refer la faptul că vor fi mai multe spitale - e un semn bun că spitalul Colentina a reintrat în circuit -, mai multe locuri, mai multe posibilităţi de evaluare, să ne putem organiza mai bine, etc. Până la urmă toată lumea învaţă din experienţă şi ajunge să facă lucrurile mai bine.

Reporter: Cum comentaţi faptul că foarte multă vreme, terasele, restaurantele şi instituţiile de cultură au fost închise, iar după redeschidere, conform unei statistici pentru perioada 14-27 septembrie 2020, ele nu se numără printre focarele Covid-19? Conform statisticii respective, pe primele trei locuri se află infecţiile cu Covid-19 din interiorul familiei, din centrele rezidenţiale pentru copii sau vârstnici şi din unităţile medico-sanitare, iar în top 12, abia pe ultimele două locuri se află HoReCa şi instituţiile de cultură.

Adrian Marinescu: Acest lucru era previzibil, pentru că vorbim despre locuri controlate, unde măsurile sunt respectate şi unde există o organizare. În momentul în care mergem la teatru sau la cinematograf ori la restaurant, lucrurile sunt organizate foarte bine în privinţa distanţării, a regulilor de igienizare, a soluţiilor dezinfectante, etc. În plus, a fost destul de cald afară şi activitatea din restaurante s-a desfăşurat în exterior, nu la interior unde este un risc mai mare. Dar totuşi, nu mă gândesc că de aici vor pleca focare importante şi nici de la şcoli, dar pot fi cazuri aşa cum a fost cazul mai multor copii. Aici era de aşteptat, în momentul în care transmiterea comunitară este accelerată, copiii fac parte din comunitate şi bineînţeles că şi în rândul lor există infecţie virală. Aşa cum am spus mereu, nu există vârstă care să te ferească de infectare. Este adevărat că cei mici fac în general forme uşoare, asimptomatice, dar asta nu înseamnă că nu se pot infecta.

Reporter: Vă aşteptaţi la o creştere a numărului de cazuri în următoarele două luni sau trei luni, până la sfârşitul anului? Adică să ne îndreptăm vertiginos către 4000 de cazuri zilnice?

Adrian Marinescu: Nu aş face o previziune legată de cifre, dar e clar că factorii vor rămâne. Acum depinde dacă vor rămâne aceiaşi factori. Dacă nu sunt măsuri restrictive şi mergem pe ceea ce avem acum, aceşti factori vor continua să intre în acţiune - interacţiune între oameni, anul universitar deschis la 1 octombrie, şcoli, vot, etc. - şi atunci există posibilitatea să avem în continuare un număr mare de infectări. Gândiţi-vă că o persoană pozitivă vine în contact cu mai multe persoane şi nu este vorba despre un număr mic. Vorbim despre pata de ulei care poate extinde infecţia. Nu mă aştept să fie o creştere exponenţială, dar va fi un trend ascendent.

• Crăciunul şi Revelionul, cu restricţii zonale

Reporter: Ce măsuri trebuie respectate pentru ca să reducem cât mai mult riscul ca pandemia să se combine cu gripa sezonieră? Este pregătit sistemul de sănătate pentru a trata în acelaşi timp pacienţii cu forme severe de gripă şi pe cei bolnavi de Covid-19?

Adrian Marinescu: Până când ajungem la acea situaţie care poate fi complicată, pornim de la ideea că sezonul gripal, din fericire, vine mai târziu şi asta pentru că măsurile de prevenţie sunt comune. Asta înseamnă că avem un timp suficient pentru a ne vaccina antigripal şi este cea mai bună soluţie pentru ca fenomenul viral de gripă să fie redus. În felul acesta vom avea mult mai puţine cazuri de gripă faţă de alţi ani. Dar dacă un pacient are în acelaşi timp două infecţii virale - gripă şi Covid-19 - lucrurile pot fi mai complicate mai ales pentru cei care sunt în vârstă şi au afecţiuni cronice. În plus, diagnosticul diferenţial între cele două infecţii este greu de făcut, deoarece simptomatologia de multe ori seamănă, chiar dacă sunt nişte diferenţe şi există nuanţe.

Reporter: În condiţiile în care vom avea abia anul viitor un vaccin contra Sars-Cov 2, să ne aşteptăm ca starea de alertă să fie menţinută până în primăvară? Preconizaţi o reintroducere a stării de urgenţă după alegerile parlamentare?

Adrian Marinescu: Doresc să gândesc lucrurile din punct de vedere medical, nu politic. Cred că restricţiile care ar putea să vină ţin de lipsa de echilibru. În momentul în care lucrurile ar scăpa de sub control, probabil că ar fi necesare nişte măsuri restrictive, dar nu vorbim despre măsuri aşa cum au fost în primăvară la nivel naţional. Vorbim despre nişte lucruri care se pot face la nivel de regiune, acolo unde sunt într-adevăr probleme, cum sunt deja în unele judeţe.

Reporter: Totuşi, ce să aştepte cetăţenii? Crăciunul şi Revelionul cu restricţii stricte sau să petreacă sărbătorile de iarnă cu măsurile de protecţie existente acum?

Adrian Marinescu: Lucrul acesta nu poate fi previzionat exact, dar eu cred că măsurile care se vor lua vor fi punctuale şi vor fi pentru perioade scurte. Adică nu cred că vom vorbi des­pre stare de urgenţă, ci mai degrabă despre nişte măsuri cum s-au mai luat deja în unele judeţe şi în unele localităţi. E adevărat că, dacă acest lucru se va întâmpla la nivelul Capitalei, va fi destul de complicat. Vor fi unele restricţii, dar vor fi punctuale cum ar fi de exemplu deschiderea restaurantelor doar în anumite intervale orare sau interzicerea organizării unor evenimente, petreceri în locaţiile respective. Dar aceste măsuri se vor lua în funcţie de modul în care merg lucrurile şi vor fi aplicate strict zonal.

Reporter: Vă mulţumim.