Reporter: Cum a evoluat piaţa medicamentelor generice anul trecut, faţă de 2021, şi care sunt estimările pentru 2023?
Simona Cocoş: Datele companiilor de cercetare arată că în perioada octombrie 2021- septembrie 2022, piaţa a crescut în volume şi valoare pe toate segmentele - Rx, spitale, OTC şi pe principalele arii terapeutice. Creşterea estimată pentru 2022 este de 5% în volume şi 20% în valoare. Pentru 2023, estimăm o creştere de 3,5% în volume şi 15% în valoare. Este de aşteptat ca această evoluţie să fie relativă pentru producători, din cauza creşterii spectaculoase a costurilor pentru materii prime, transport şi energie. Este un moment critic pentru producţia de medicamente generice şi toate datele arată ca situaţia intră mai degrabă într-un scenariu pesimist, cu mari riscuri de blocaje, suspendarea producţiei unor categorii de medicamente, implicit medicamente insuficiente pentru pacienţi.
• "Fără sprijin guvernamental, producătorii sunt sub riscul de a-şi restrânge activitatea"
Reporter: Care este, în prezent, situaţia industriei locale producătoare de medicamente generice? Care au fost, în 2022, cele mai mari provocări pentru domeniul în care activaţi? Cum aţi resimţit creşterile de preţuri şi problemele din lanţurile de aprovizionare?
Simona Cocoş: 2022 a fost începutul unui drum dificil. O serie de şocuri s-au aşezat peste economie, deci inclusiv pe industria noastră, tocmai când începeam să ne revenim după doi ani de pandemie.
Producătorii nu pot opera într-un mediu care combină inflaţia excesivă a costurilor de producţie cu politici de taxare (taxa claw-back) şi cu presiuni de scădere constantă a preţurilor. Costurile de producţie au crescut între 15% şi 300% pe tot lanţul - materie primă, ambalaje, logistică şi transport, energie, nu mai vorbim de întârzierea în aprovizionarea cu materii prime, materiale de ambalare. Noi facem eforturi să rămânem consecvenţi responsabilităţii de a aproviziona piaţa, dar, fără sprijin guvernamental, producătorii sunt sub riscul de a-şi restrânge activitatea. În acest moment, fără sprijinul autorităţilor nu există soluţii reale, nici măcar exporturile nu mai pot fi soluţia, pentru că sunt procese care necesită timp - participare în licitaţii, contractarea de distribuitori, creşterea producţiei.
Reporter: Ce înseamnă, într-un context economic dificil, realizarea de investiţii de către producătorii de generice?
Simona Cocoş: Investiţiile sunt esenţiale pentru modernizare şi pentru menţinerea competitivităţii. Genericele sunt medicamente cu preţuri mici, astfel că eficienţa de producţie şi operaţională sunt critice. Din informaţiile noastre, producătorii intenţionează să îşi urmeze planurile de retehnologizare în măsura posibilităţilor. Însă, fără o intervenţie de susţinere din partea autorităţilor, la nivel de taxare şi fiscalitate, plafonarea preţurilor energiei şi alte măsuri, aceste investiţii devin incerte.
• "Taxa clawback este o problemă majoră"
Reporter: Aţi solicitat recent, din nou, reducerea taxei clawback pentru medicamentele generice. La ce nivel ar trebui să ajungă această taxă pentru ca să nu mai reprezinte o problemă şi ce alte măsuri consideraţi că mai sunt necesare pentru susţinerea producătorilor din domeniu?
Simona Cocoş: Această taxă nu ar fi trebuit să existe sau să devină permanentă, iar problemele de finanţare să fie rezolvate prin alocare bugetară adecvată, similară cu cea a altor ţări, precum şi printr-un mod sustenabil de cheltuire a fondurilor pentru medicamente. Taxa clawback este o problemă majoră pentru că privează producătorii de resurse pentru a investi în producţia unui număr mai mare de medicamente accesibile. Iar situaţia inflaţionistă duce industria într-o zonă foarte dificilă. Trebuie să reamintim faptul că noi funcţionăm într-o industrie extrem de reglementată - preţurile medicamentelor cu prescripţie sunt stabilite de autorităţi, deci nu avem posibilitatea, cum au alte domenii, să transferăm în piaţă o parte din povară. Astfel că producătorii internalizează aceste şocuri cu riscul foarte real de a ajunge în imposibilitatea de a mai produce medicamente. Ce are nevoie industria acum nu mai este doar reducerea taxei, ci un complex mai amplu de acţiuni:
- scăderea taxei clawback pentru medicamentele de tip II şi III cu un procent de 6 - 8%. Din cauza modului de calcul al taxei, la preţul de raft, pentru un medicament generic de tip III compensat integral, cu un preţ aflat in intervalul 5-50 RON, se plăteşte o taxă clawback de peste 28% şi nu 20%, cum prevede Legea 53/2020, deoarece taxa este platită de producător, dar se aplica la preţ de raft;
- ajustarea politicii de preţ cu rata inflaţiei, cel puţin pentru medicamentele de până în 100 RON;
- pe termen lung - politici care să facă din producţia locală un segment strategic al economiei.
• "Preţul cel mai mic din Europa este o greşeală fundamentală care nu ajută pe nimeni"
Reporter: În prezent există o nouă criză de medicamente pe piaţa locală. De ce politici de sănătate am avea nevoie pentru ca pacienţii să aibă un acces facil la medicamente, să nu ne mai lovim de astfel de situaţii?
Simona Cocoş: Crizele de disponibilitate a medicamentelor ţin, în primul rand, de atractivitatea pieţei. Dacă preţurile reglementate sunt prea mici, distribuitorii şi producătorii pot decide să ducă medicamentele pe alte pieţe. Preţul cel mai mic din Europa este o greşeală fundamentală care nu ajută pe nimeni. Taxarea excesivă este, iar, un aspect negativ. Finanţarea realistă a sănătăţii ar fi prima şi cea mai importantă politică pentru evitarea crizelor şi blocajelor.
Reporter: De pe piaţa noastră dispar tot mai multe medicamente generice. Care sunt riscurile şi cum consideraţi că ar putea fi împiedicată retragerea acestora?
Simona Cocoş: În esenţă, genericele sunt cele mai susceptibile la dispariţia de pe piaţă, pentru ca sunt medicamente accesibile, cu preţuri mici. 70% dintre români se tratează cu medicamente generice. Genericele tratează cele mai frecvente patologii, deci sunt critice pentru sistemul de sănătate. Medicamentele generice şi biosimilare trebuie să fie încurajate. Strategia farmaceutică europeană solicită eliminarea barierelor de intrare şi utilizare a acestora. Dar şi independent de strategie, state europene, mai ales cele din Occident, au urmărit consecvent o creştere a prescrierii genericelor şi biosimilarelor - pentru că se adresează real nevoilor terapeutice ale pacienţilor, pentru că au preţuri mai mici şi pentru că aduc economii la buget, economii care pot fi folosite pentru a trata mai mulţi bolnavi, pentru a introduce mai multe medicamente generice, biosimilare, dar şi originale. 1.000 de medicamente generice intrate pe piaţa locală în perioada 2015-2021 au generat economii de cost de 780 de milioane de euro (la bugetul pentru compensarea medicamentelor). În plus, au permis şi un acces crescut de până la trei ori al pacienţilor la tratament. 60% dintre aceste economii (472 de milioane de euro) au fost generate de medicamentele generice din clasele terapeutice: oncologie, cardiologie, diabet şi neurologie. În următorii zece ani, se pot genera economii suplimentare din intrarea medicamentelor generice. Acestea sunt doar câteva cifre care arată de ce industria producătoare de medicamente ar trebui să fie considerată una strategică.
• "România autorizează cu 50% mai puţine generice decât Cehia, cu 84% sub nivelul din Germania şi cu 70% mai puţine decât în Polonia"
Reporter: Care ar fi, în opinia dumneavoastră, nivelul optim de utilizare a genericelor în ţara noastră şi ce măsuri din partea autorităţilor ar fi necesare ca să ajungem în acel punct?
Simona Cocoş: Genericele trebuie să fie folosite de fiecare dată când există ca alternativă la medicamentul original, acesta este nivelul optim. O piaţă competitivă conduce la scăderea preţurilor, în avantajul sistemului şi al pacienţilor. Dar suntem foarte departe de acest scenariu - România autorizează cu 50% mai puţine generice decât Cehia, cu 84% sub nivelul din Germania şi cu 70% mai puţine decât în Polonia.
În orice sistem de sănătate eficient trebuie să fie autorizate generice pentru fiecare medicament original, iar prescrierea cu predilecţie a genericelor si biosimilarelor să fie reglementată. În plus, complementar, este nevoie de politici de licitaţie care să permită accesul medicamentelor generice şi biosimilare şi mecanisme flexibile în licitaţii astfel încât aceste medicamente să poată intra cât mai repede din momentul autorizării pe piaţă.
Reporter: Vă mulţumesc!