SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII "Mâncarea a încetat de mult să fie doar un combustibil raţional pentru corp"

Reporter: Datele Federaţiei Mondiale a Obezităţii arată că peste 50% din populaţia globală va fi supraponderală sau obeză până în anul 2035, iar obezitatea infantilă creşte mai rapid decât în cazul adulţilor. Care este, în opinia dumneavoastră, cauza acestei evoluţii şi care sunt ris­curile majore cu care vine obezitatea?

Cori Grămescu: Obezitatea are cauze multiple, plecând de la stilul de viaţă şi până la determinări genetice şi hormonale. Cel mai frecvent se spune că obezitatea circulă în familie, însă nu neapărat din cauze genetice, cât mai ales din cauza mediului obezogen transgeneraţional. Sunt studii care arată că dacă mama este sedentară, copiii au 40% mai multe şanse să devină supraponderali. Societatea modernă este afectată de sedentarism, de supraconsum de alimente hiperpalatabile (n.r. bogate în grăsimi sau zahăr) şi modalităţile de petrecere a timpului liber sunt tot mai mult legate de activităţi statice - jocuri pe calculator, social media, televizor. Copiii fac ceea ce văd la părinţi, iar adulţii sunt tot mai aglomeraţi cu ore lungi petrecute în trafic, joburi foarte solicitante, presiune socială şi relaţională. Mâncarea a încetat de mult să fie doar un combustibil raţional pentru corp, iar această poziţionare contribuie la creşterea tot mai rapidă a obezităţii. Este un cerc vicios întreţinut de faptul că oamenii care se îndreaptă spre obezitate nu conştientizează că nu au de gestionat doar o problemă cosmetică, ci o afecţiune cronică, ce scurtează semnificativ durata de viaţă, nivelul veniturilor şi calitatea vieţii.

Reporter: Cum vedeţi educaţia nutriţională în ţara noastră? De ce, pe de o parte, este ignorată de o bună parte a populaţiei, iar pe de alta, "toa­tă lumea se pricepe la nutriţie"?

Cori Grămescu: Sunt câteva probleme majore în România - în primul rând este un apetit uriaş pentru senzaţional, iar reţelele sociale ajută la proliferarea unor idei destul de extreme despre nutriţie. Comparativ cu alte ţări din UE, în România vedem obişnuinţa publicului de a nu avea încredere în medici sau în vocile cu un mesaj temperat, căci mai mereu câştigă atenţia publicului aceia care vin cu un mesaj cât mai extrem şi polarizant. Apoi, ideea generală de mâncat sănătos în România se bazea­ză pe meniuri de slăbire, ori cele două nu-s deloc similare. Coroborat cu faptul că avem cea mai mică piaţă de carte din UE - românii nu mai citesc cărţi, ci se bazează pe social media pentru a-şi strânge informaţiile - rezultă un talmeş-balmeş informaţional general. Profesioniştii din domeniu sunt presaţi de o piaţă limitată, cu presiune mare pe oferta de preţ, să ofere rezultatele cele mai rapide cerute de clienţi, ca să vândă, iar clienţii n-au suficientă maturitate să privească procesul de slăbire ca pe o transformare de durată, sustenabilă, care să le îmbunătăţească sănătatea. Aşa că, din păcate, da, suntem o ţară în care toată lumea se pricepe şi la nutriţie, aşa cum se pricepe şi la geopolitică şi la medicină şi la fotbal.

• "Principala greşeală este că nu mai gătim acasă"

Reporter: Care sunt cele mai frecvente greşeli pe care le facem în alimentaţie, respectiv cele mai nesănătoase obiceiuri?

Cori Grămescu: Din ce văd la clientele care încep să lucreze cu mine, principala greşeală este că nu mai gătim acasă, nu mai avem un meniu structurat şi mâncăm ce apucăm, când apucăm. Asta conduce la o alimentaţie bazată pe impuls, la lipsa de structură nutriţională şi la o selecţie de alimente hipercalorice, cu o intensitate foarte ridicată a gustului, care sunt puternic procesate şi aditivate. Astfel de comportament blochează oamenii într-un cerc vicios de oboseală cronică, pofte alimentare de necontrolat şi îngrăşare tot mai accelerată, plus probleme digestive, inflamaţie şi tulburări hormonale.

Reporter: Din ce ar trebui să alcătuim un meniu zilnic sănătos? Cum arată porţia ideală de mâncare?

Cori Grămescu: Din nefericire, nu există un răspuns simplu, ceea ce şi face ca nutriţia să fie un teritoriu al exprimărilor atente. În general este bine să ne concentrăm să consumăm alimente naturale, minim procesate, gătite cât mai dietetic. Ideal este ca mesele noastre sa conţină legume, fructe, carne, peşte, lactate slabe, ouă, nuci şi seminţe, produse din cereale integrale, să evităm dulciurile, mezelurile grase, brânzeturile procesate grase, patiseria de stradă, snacksurile din făină albă, alcoolul. Dacă reuşim să menţinem un echilibru, cam 80-90% din caloriile noastre săptămânale ar trebui să provină din aceste ingrediente sănătoase, iar 10-20% să fie alocate produselor care ne plac, fără a fi neapărat sănătoase. Avem nevoie să consumăm zilnic 30-40 de grame de fibre pentru sănătate digestivă, avem nevoie să consumăm proteine slabe la fiecare masă pentru sănătate hormonală, avem nevoie să ne alimentăm constant şi îndestulător în raport cu obiectivele noastre de lifestyle pentru energie zilnică. De aici încolo este, însă, o zonă amplă de personalizare şi variabilitate, căci până la urmă adevărul este că cea mai bună dietă este aceea pe care o poţi ţine.

• "Un proces corect de slăbire vizează scăderea în greutate, dar mai ales creşterea de masă musculară şi reducerea procentului de grăsime corporală"

Reporter: La ce trebuie să fie atenţi cei care doresc să înceapă şi să ducă la bun sfârşit o dietă sau un program care conţine şi sport, iar ulterior să menţină rezultatele?

Cori Grămescu: Cel mai important pas este să înţeleagă că un proces corect de slăbire vizează scăderea în greutate, dar mai ales creşterea de masă musculară şi reducerea procentului de grăsime corporală. La nivel comportamental, un program corect de slăbire reglează sistemul hormonal pentru a stabiliza apetitul şi digestia, susţine sistemul nervos prin aport nutriţional corect şi reduce din deciziile bazate pe impuls, construind un fundament de predictibilitate şi raţionalitate în relaţia cu mâncarea. Apoi, pentru menţinere - o parte foarte des neglijată de cei care îşi doresc să slăbească - trebuie fixate comportamente similare cu cele din perioada de slăbire activă - planificarea meselor, odihnă, activitate fizică. Este însă nevoie şi de o cultivare a intuiţiei alimentare, pentru a putea ieşi din zona de constrângere şi restricţie alimentară şi pentru a reuşi să recadreze o relaţie fluidă, sănătoasă şi flexibilă cu mâncarea.

Reporter: Cum învăţăm să fim disciplinaţi atunci când hotărâm să ne schimbăm obiceiurile alimentare şi să trecem către un regim sănătos?

Cori Grămescu: Având mai ales grijă de noi. Analizând cu atenţie care sunt valorile noastre şi cum se regăsesc ele în comportamentele noastre de zi cu zi, dincolo de declaraţiile noastre. Disciplina vine din respect de sine, din ordine şi din capacitatea de a ne urmări ţelurile asumate. Ca să o practicăm, avem nevoie de un stil de viaţă ordonat, de planificare şi organizare. Poţi fi cel mai motivat om din lume, dacă n-ai cumpărăturile făcute corect şi n-ai mâncare gătită în frigider, motivaţia nu te va duce prea departe.

• "Un program personalizat de nutriţie este un program de coaching şi educare a clientului"

Reporter: Ce ne puteţi spune des­pre planurile de nutriţie/programele de slăbire personalizate?

Cori Grămescu: Teza mea nutriţionala este adânc înrădăcinată în ştiinţă - suntem cu toţii diferiţi, aşa că noi toţi ar trebui să avem meniuri unice. Există însă câteva axe nutriţionale certe - aportul corect de proteine, aportul corect de fibre, diversitatea alimentară care susţine sănătatea digestivă, aportul caloric minim care ne păstrează nivelurile de energie pentru activităţile zilnice şi sănătatea hormonală, fracţiile de macronutrienţi (proteine/carbohidraţi/grăsimi) recomandate pentru sănătatea generală. Pe baza acestora putem construi meniuri unice, bazate pe preferinţele alimentare ale clienţilor, pe programul lor zilnic care dictează numărul de mese şi pe nevoile lor energetice indicate de obiectivele de lifestyle. Aşa cum am învăţat eu nutriţie, fiecare meniu ar trebui să ia în calcul toate aceste aspecte, nu doar nişte colecţii de reţete care sunt circulate cu indulgenţă de la un client la altul, indiferent de nevoile acestora.

Un program personalizat de nutriţie este un program de coaching şi educare a clientului, care evoluează odată cu capacitatea acestuia de schimbare şi ţine cont de limitările impuse de stilul de viaţă şi de preferinţele individuale.

Reporter: Locuiţi în SUA. Cum este perceput de americani stilul de viaţă sănătos şi care sunt diferenţele faţă de România?

Cori Grămescu: În SUA, un corp sănătos este un simbol al statutului personal şi social, înainte de orice. Dincolo de acest aspect, există o inegalitate uriaşă de acces la alimente sănătoase şi la un stil de viaţă echilibrat, iar un stil de viaţă sănătos este mai ales un indicator al statusului social şi material.

• "În fiecare zi generez cel puţin 30 de diete personalizate pentru femei din întreaga lume"

Reporter: Deţineţi o platformă cu programe pentru un stil de viaţă sănătos. Cum aţi dezvoltat această afacere, ce programe oferiţi şi care sunt cele mai solicitate?

Cori Grămescu: Începând cu 2020 am lansat platforma de meniuri de slăbire personalizate prin tehnologie şi din 2022 avem şi o aplicaţie de IOS. Am dorit sa democratizez accesul la scară largă la servicii de nutriţie personalizată, pentru că la momentul respectiv existau foarte puţine opţiuni cu adevărat personalizate de dietă. Din cauză că durează atât de mult timp să creezi un meniu personalizat, majoritatea nutriţionistilor au şabloane cu reţete standardizate pe care le circulă de la un client la altul ţinând eventual cont de preferinţele alimentare ale acestora, dar acest sistem este insuficient pentru că nu acoperă necesarul complet nutriţional - fibre, proteine, fracţii de macronutrienţi specifice. Între timp, în cei aproape patru ani de când func­ţionăm, avem peste 17.000 de clienţi şi în fiecare zi generez cel puţin 30 de diete personalizate pentru femei din întreaga lume folosind algoritmul nostru. Avem o creştere anuală a cifrei de afaceri de 20% şi o îmbunătăţire anuală a profitabilităţii de pes­te 50% comparativ cu anul trecut, odată cu maturizarea brandului şi stabilizarea încrederii clienţilor în produsul nostru.

Reporter: Aveţi în plan să extindeţi în continuare acest business? Veţi adăuga ceva nou programelor dumneavoastră, anul acesta?

Cori Grămescu: Din fericire, businessul meu creşte şi creşte frumos, acum diversific portofoliul de servicii către zona premium pentru că pe zona economică platformele de dietă personalizată prin tehnologie s-au stabilizat şi cresc organic. Am lansat un concept de retreaturi pentru educaţie nutriţională şi echilibru alimentar, pe care le găzduiesc periodic şi care sunt tot mai populare, fiind sold-out cu luni bune înainte de a le susţine.

De asemenea, am lansat în noiembrie un curs premium pentru slăbire personalizată, adresat femeilor cu vârste cuprinse între 33 şi 45 de ani care suferă de obezitate şi doresc să slăbească 20 de kilograme în şase luni. Acest program de slăbire deja are rezultate remarcabile - peste 70% dintre clientele înscrise în program slăbesc cel puţin 4% din greutatea corporală în fiecare lună. Acest ritm de slăbire este absolut comparabil cu pierderea în greutate obţinută prin medicaţia de slăbire de nouă generaţie. Ţinând cont că toate programele mele sunt bazate pe meniu complet natural, sport şi echilibru somatic, sunt foarte mândră de acest rezultat şi de implicarea clientelor mele. În jurul acestui nou concept, Better Body, se formează o comunitate superbă de femei deosebite şi mă onorează că le pot îndruma spre o viaţă mai împlinită şi mai sănătoasă.

Reporter: Vă mulţumesc!