SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII "Şocul crizei energetice şi a materiilor prime a pus la grea încercare producătorii de medicamente"

Reporter: Cum vedeţi situaţia sistemului sanitar, per ansamblu, după mai bine de doi ani de la izbucnirea pandemiei?

Dan Zaharescu: Pandemia a evidenţiat o serie de provocări majore pentru sistemul de sănătate, dar a adus şi lecţii importante din care noi toţi am avut de învăţat: nevoia unui acces continuu şi accelerat la medicamente şi la inovaţie medicală, nevoia unui cadru de studii clinice mai bun, nevoia unor investiţii constante în sănătate. Putem spune că sistemul de sănătate din România a făcut unele progrese în ultimii doi ani: în 2022, 75 de molecule noi au fost introduse în lista celor compensate şi cadrul de aprobare a studiilor clinice a fost mult îmbunătăţit. Aprobarea Planului Naţional de Combatere a Cancerului şi a Legii Prevenţiei în Diabet vine cu noi speranţe pentru pacienţii cu aceste afecţiuni. Cu siguranţă, mai sunt multe lucruri de îmbunătăţit, însă prin parteneriate strategice şi colaborare putem continua progresul pentru pacienţii din România.

Reporter: Asistăm la o criză de medicamente esenţiale în farmacii. Ce a determinat această criză şi cum vedeţi soluţionarea sa? Care ar fi măsurile necesare pentru facilitarea accesului la medicamente pentru toată lumea?

Dan Zaharescu: Din nefericire, în ultimii ani am asistat în mod repetat la crize de medicamente generate de un cadru nesustenabil de taxare a industriei farmaceutice, (prin taxa claw-back), şi de un sistem de preţuri nesustenabil, bazat pe principiul celui mai mic preţ la nivel european. Dacă în cazul taxei claw-back, anul 2020 a adus o schimbare în bine, prin plafonarea acesteia la 20% pentru medicamentele generice şi 25% pentru cele originale, în cazul preţurilor, problema nu a fost încă soluţionată. Un prim pas a fost făcut prin crearea unui grup de lucru la nivelul Ministerului Sănătăţii, scopul acestuia fiind regândirea politicii de preţuri ale medicamentelor, în România.

Reporter: Care consideraţi că ar fi politica corectă de preţuri pe care ar trebui să o avem în prezent?

Dan Zaharescu: La finalul anului 2021, ARPIM a lansat Pactul pentru Inovaţie în Medicină, în cadrul căruia propuneam o serie de măsuri pentru un cadru de preţuri mai bun: asigurarea unei politici coerente şi sustenabile privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman (media celor mai mici trei preţuri din coşul de ţări de referinţă şi nu cel mai mic preţ, respectiv stabilitatea preţurilor medicamentelor pentru o perioadă de cel puţin doi ani), care să asigure accesul pacienţilor români la medicamentele inovatoare şi care să reducă decalajul mare dintre România şi celelalte state membre ale UE, iar acest lucru ar asigura şi un mediu de afaceri predictibil şi echitabil (de exemplu, taxa claw-back ar putea fi utilizată ca un instrument de investiţie).

• "În perioada 2019-2020, producătorii de medicamente inovatoare din România au investit peste 67 de milioane de euro"

Reporter: Care este locul industriei farmaceutice inovatoare în economia noastră şi de ce ar avea nevoie acest sector ca să fie la nivelul din alte ţări europene?

Dan Zaharescu: Industria farmaceutică inovatoare reprezintă cel mai dinamic sector de cercetare şi dezvoltare din Europa. Şi în România, acest sector contribuie semnificativ din punct de vedere social, uman şi economic. Raportul "Amprenta socio-economică a sectorului medicamentelor inovatoare în România", realizat de PwC pentru ARPIM şi publicat de curând, arată că sectorul medicamentelor inovatoare a contribuit cu peste un miliard de euro la economie, plăţile specifice sectorului având un aport semnificativ, de peste 0,7 miliarde de euro. În 2020, peste 11.000 de locuri de muncă au fost generate, din care peste 2.700 de locuri de muncă susţinute în mod direct de către producătorii de medicamente inovatoare prezenţi pe piaţa din România.

Companiile din cadrul sectorului medicamentelor inovatoare realizează investiţii în activităţi de cercetare, acţiuni de educaţie medicală, de prevenţie şi informare. Astfel, în perioada 2019-2020, producătorii de medicamente inovatoare au investit peste 67 de milioane de euro, din care 33 de milioane de euro în studii clinice şi peste 30 de milioane de euro în acţiuni de educaţie medicală continuă, de prevenţie şi de informare în sprijinul comunităţii medicale şi al pacienţilor în România, în timp ce alte aproximativ 4 milioane de euro au reprezentat investiţii în mijloace fixe. Investiţiile în activităţi de cercetare şi dezvoltare au avut loc în ciuda întârzierilor administrative semnificative în aprobarea studiilor clinice. Reducerea acestor întârzieri poate duce la un număr mai mare de studii clinice, generând astfel un impact mai bun în economie şi mai multe oportunităţi de acces timpuriu la tratamente inovatoare.

În statele europene dezvoltate, industria farmaceutică inovatoare este considerată un partener strategic. State ca Franţa, Anglia şi Irlanda au stabilite acorduri de colaborare sau pacturi cu industria farmaceutică inovatoare pe perioade de trei până la cinci ani, pentru încurajarea inovaţiei. România ar trebui să analizeze aceste acorduri şi să-şi facă propriul model, în beneficiul pacienţilor români şi al economiei româneşti.

• "În România nu au existat, în 2022, creşteri de preţuri ale medicamentelor care se eliberează pe bază de prescripţie medicală"

Reporter: Care au fost, în 2022, cele mai mari provocări pentru piaţa pe care activaţi? Cum aţi resimţit creşterile de preţuri şi problemele din lanţurile de aprovizionare?

Dan Zaharescu: Fără îndoială că după perturbările generate de pandemie, şocul crizei energetice şi a materiilor prime a pus din nou la grea încercare capacitatea producătorilor de medicamente de a se adapta la un mediu extrem de instabil. Cu toate acestea, dacă ne uităm la preţul medicamentelor, vom observa că în România nu au existat creşteri de preţuri ale medicamentelor care se eliberează pe bază de prescripţie medicală. Acesta este un semnal care dovedeşte rezilienţa producătorilor de medicamente pe termen scurt, dar nu înseamnă că, pe termen mediu, nu vor exista consecinţe care să rişte să afecteze, sub o formă sau alta, accesul pacienţilor la medicamente.

Reporter: Ce măsuri ar fi necesare din partea autorităţilor pentru o piaţă perfect funcţională, din perspectiva sectorului producătorilor de medicamente?

Dan Zaharescu: Cum spuneam, credem cu tărie că prin parteneriat şi colaborare putem găsi soluţii pentru o piaţă funcţională. ARPIM a inclus aceste soluţii în Pactul pentru Inovaţie în Sănătate, un document de colaborare cu factorii implicaţi în sănătate, lansat în noiembrie 2021, care aşteaptă să fie discutat la nivel tehnic şi mai apoi implementat la nivel legislativ. Propunerile din documentul de colaborare sunt structurate pe patru axe majore: acces rapid şi echitabil la medicamente inovatoare în beneficiul pacienţilor români şi al sistemului de sănătate din România; stimularea cercetării-dezvoltării şi inovaţiei farmaceutice; un sistem de sănătate rezilient şi bazat pe dovezi; finanţarea adecvată şi predictibilă a medicamentelor inovatoare şi a vaccinurilor.

Reporter: Cum au evoluat în 2022 afacerile din industria pe care o reprezentaţi şi care sunt estimările pentru 2023?

Dan Zaharescu: Anul 2022 a fost un an de stabilizare a pieţei farmaceutice, după doi ani de pandemie, care a adus o creştere modestă, de aproximativ 3%. Această evoluţie probabil că se va menţine şi în anul 2023, având în vedere instabilitatea economică generată de criza energetică şi a materiilor prime, dar şi de războiul din Ucraina.

Reporter: Vă mulţumesc!