SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII "Sper să se propage cât mai mult şi în ţara noastră nutriţia bazată pe dovezi ştiinţifice"

Reporter: Cum aţi ales specializarea de nutriţionist-dietetician? Ce v-a dus către acest domeniu?

Nicoleta Tupiţă: Pentru mine a fost chiar o chemare. Am început să dezvolt un interes pentru nutriţie în clasa a XI-a, dar nu ştiam pe atunci că există o facultate la care să pot studia acest domeniu. Nu pot spune că pe atunci mi-am dorit neapărat să ajut oamenii să mănânce mai sănătos, dar am fost foarte curioasă să aflu de ce mâncăm şi ce se întămplă cu mâncarea în organismul nostru. Mai apoi a apărut dorinţa de a promova alimentaţia sănătoasă bazată pe ştiinţă, tocmai pentru că eu am suferit din cauza informaţiilor eronate pe care le găseam pe internet sau în media. Acum se găsesc mult mai multe informaţii corecte, dar încă este mult loc de îmbunătăţire.

Reporter: Cum vedeţi educaţia nutriţională în ţara noastră? De ce, pe de o parte, este ignorată de o bună parte a populaţiei, iar pe de alta, "toată lumea se pricepe la nutriţie"?

Nicoleta Tupiţă: Cred că lumea nu vede nutriţia ca pe o ştiinţă şi ca pe un domeniu medical. Pentru mulţi, nutriţia este ca un tratament băbesc. Se întâmplă de multe ori ca cei care au trecut printr-o anumită boală să aibă impresia că ei ştiu totul despre aceasta şi dau sfaturi celor din jur. De mâncat, mănâncă toată lumea de mai multe ori pe zi, deci, de ce nu s-ar pricepe la nutriţie? Nutriţia este o ştiinţă foarte complexă şi doar puţini se pricep cu adevărat. Multe probleme de nutriţie nici măcar nu se tratează doar de nutriţionist, ci de o echipă de specialişti din care fac parte medicul, nutriţionistul, psihologul, antrenorul fizic.

Sper să se propage cât mai mult şi în ţara noastră nutriţia bazată pe dovezi ştiinţifice pentru că avem peste 400 de dieteticieni autorizaţi, iar numărul lor este în creştere an de an. Aceştia sunt specialiştii cei mai în măsură să dea sfaturi de nutriţie şi să facă educaţie.

Reporter: Cum ar trebui să arate un meniu zilnic sănătos?

Nicoleta Tupiţă: Există câteva grupe de alimente care trebuie să se regăsească în meniul zilnic pentru a avea o alimentaţie sănătoasă, şi anume:

- două fructe de mărime medie sau echivalentul în fructe mici sau tăiate;

- legume crude şi gătite, cel puţin jumătate din farfuria de la prânz şi cină;

- jumătate din cerealele şi produsele derivate să fie integrale (2-3 felii de pâine integrală, 100-150 grame de paste integrale sau orez integral, 30-40 grame de cereale de mic dejun integrale sau granola);

- 20-30 grame de nuci/migdale/alune de pădure/unt de arahide/caju;

- 2-3 porţii de lactate (un iaurt mic, 50-100 grame de brânză proaspătă degresată sau un pahar de lapte semi-degresat);

- 50 -100 grame de leguminoase (fasole, linte, năut, mazăre verde, soia) - depinde de cantitatea de proteine animale consumată;

- 100 - 150 grame de carne slabă sau 1-2 ouă sau 150 grame de peşte (se alternează de la o zi la alta sau se pot înlocui cu leguminose în anumite zile pentru varitate);

- 1,5 -2 litri de apă.

• "Pierderea unui număr mare de kilograme pe termen scurt nu este sustenabilă şi este greu de menţinut greutatea atinsă"

Reporter: La ce trebuie să fie atenţi cei care doresc să înceapă şi să ducă la bun sfârşit o dietă, iar ulterior să menţină rezultatele?

Nicoleta Tupiţă: Dieta de slăbit nu trebuie să fie una drastică. Se va reduce aportul caloric cu 500 până la 1.000 kcal, în funcţie de nevoi şi de consumul caloric actual. În general, trebuie să ne gândim că ne schimbăm stilul de viaţă pe termen lung şi nu să ţinem doar o dietă la finalul căreia revenim la obiceiurile dinainte. Pentru menţinere nu există formule speciale, doar o alimentaţie sănătoasă şi o relaţie sănătoasă cu mâncarea. O restricţionare drastică poate duce la tulburări de alimentaţie, mai ales la persoanele care mănâncă dezechilibrat pe un fond emoţional. Pierderea unui număr mare de kilograme pe termen scurt nu este sustenabilă şi este greu de menţinut greutatea atinsă. Corpul este înfometat şi ne va da toate semnalele că trebuie să se hrănească, ceea ce va face menţinerea foarte dificilă. Este important să se pornească la drum cu multă răbdare şi înţelegerea funcţionării organismului şi se va evita înfometarea organismului. Există o diferenţă dintre foamea organismului şi foamea creierului. Creierul probabil va percepe o oarecare înfometare oricând încercăm să mâncăm mai puţin pentru că este sensibil şi rezistent la schimbarea obiceiurilor.

Reporter: Cum învăţăm să fim disciplinaţi atunci când hotărâm să ne schimbăm obiceiurile alimentare şi să trecem către un regim sănătos?

Nicoleta Tupiţă: Avem nevoie de voinţă, dar şi de mult ajutor din partea specialiştilor, a familiei şi a prietenilor. Este important să nu avem multe tentaţii alimentare în jurul nostru pentru că şi voinţa are o limită şi este bine să o ajutăm, nu să o testăm. Am putea începe cu paşi mici, nu cu schimbări radicale. Putem începe prin a mânca legume cel puţin la o masă, apoi trecem la fructe (introducem un fruct pe zi), apoi includem şi nucile şi seminţele. Fiecare obicei trebuie bine sedimentat înainte de a trece la unul nou. Funcţionăm totuşi diferit, iar unii preferă schimbări radicale şi o promisiune puternică faţă de ei. Majoritarea, însă, funcţionăm cu schimbări mici. De asemenea, cred că efectele benefice resimţite după îmbunătăţirea alimentaţiei (somn, tonus muscular, energie, sănătate digestivă etc.) ne vor motiva pentru a continua.

• "Principalele probleme din ţara noastră care duc la un stil de alimentaţie nesănătos sunt lipsa educaţiei nutriţionale şi porţiile foarte mari"

Reporter: Care sunt cele mai frecvente greşeli pe care le facem în alimentaţie? Trecem greu la un stil sănătos pentru că bucătăria românească, în general, este una cu preparate grase?

Nicoleta Tupiţă: Bucătăria românească este un mix de influenţe din care a ieşit cel mai bun gust. Preparatele tradiţionale sunt destul de consistente, dar ce le face irezistibile este gustul. Cu toate acestea, cred că principalele două probleme din ţara noastră care duc la un stil de alimentaţie nesănătos sunt lipsa educaţiei nutriţionale şi porţiile foarte mari. Avem şi preparate tradiţioale foarte sănătoase, cum sunt supele şi ciorbele. Anul trecut am promovat cu ocazia Zilei Internaţionale a Chefilor şi Bucătarilor, 20 octombrie, tocmai aceste preparate tradiţionale. Am adus în faţă beneficiile supelor şi ciorbelor pentru a-i încuraja pe români să le consume zilnic. Supele şi ciorbele cu multe legume şi conţinut mic de grăsimi (din smântână sau carne grasă) sunt excelente şi pentru a introduce mai multe legume în alimentaţia copiilor.

O altă greşeală pe care o face multă lume este să considere că mâncatul sănătos este scump. Dacă înţelegem principiile alimentaţiei sănătoase şi ale unei farfurii echilibrate, vom putea face alegeri sănătoase accesibile ca preţ. Dau tot timpul exemplul cartofilor cu carne şi cu salată de varză care reprezintă o farfurie echilibrată dacă pe jumătate din farfurie este salată, iar carnea este slabă şi gătită la cuptor. Avocado în fiecare zi, chia sau quinoa sunt sănătoase, dar nu înseamnă că fără acestea nu putem avea o alimentaţie echilibrată.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre planurile de nutriţie personalizate?

Nicoleta Tupiţă: Pentru că fiecare este unic în felul său, cel mai sănătos stil de alimentaţie este cel care ţi se potriveşte. Există multe recomandări nutriţionale şi este dificil să le respectăm pe toate. Trăim într-o epocă a vitezei în care timpul este resursa cea mai preţioasă, pe care de multe ori nu vrem să o cheltuim pe organizarea şi preparerea meselor. Să mâncăm ca la carte nu este scump, dar necesită destul de mult timp, trebuie să recunosc. Nutriţia personalizată poate rezolva dilema timpului pentru că un dietetician ne poate ghida către soluţiile potrive stilului nostru de viaţă, nevoilor şi timpului pe care îl avem la dispoziţie.

Nutriţia personalizată poate presupune şi o testare nutritgenetică dacă ne dorim să trecem la un nivel superior de înţelegere a nevoilor noastre. Eu consider că ne putem îmbunătăţi semnificativ alimentaţia şi fără aceste testări, dar apelând la un specialist care ne poate face recomandări nutriţionale personalizate, pornind de la nevoile nutriţionale şi luând în considerare ritmul vieţii noastre.

• "La nutriţionist, la fel ca la psiholog, nu ar trebui să mergi doar când ai o problemă"

Reporter: Ar trebui să mergem la nutriţionist aşa cum mergem la medicul de familie - să ne cunoaştem nevoile personale privind alimentaţia şi să primim recomandări, indiferent că vrem să slăbim sau să avem un stil de viaţă sănătos?

Nicoleta Tupiţă: La nutriţionist, la fel ca la psiholog, nu ar trebui să mergi doar când ai o problemă. Dacă ne adresăm unui astfel de specialist, putem preveni multe probleme de sănătate.

Oricine poate beneficia de o analiză a nevoilor nutriţionale şi a obiceiurilor alimentare, precum şi de educaţie nutriţională şi recomandări personalizate. O discuţie cu un dietetician autorizat vă poate ajuta şi să faceţi mai uşor diferenţa dintre mituri şi informaţii bazate pe dovezi ştiinţifice.

Reporter: Pandemia ne-a determinat să gătim mai mult acasă, poate şi să fim ceva mai atenţi la ce mâncăm. A devenit aceasta o tendinţă în ultimii ani?

Nicoleta Tupiţă: În timpul pandemiei am observat, prin studii, că mulţi români au gătit şi cei cu copii i-au implicat frecvent pe aceştia la prepararea meselor. Sper ca acest obicei să se păstreze pentru că aduce doar beneficii.

Studiile internaţionale au arătat că au existat două comportamente radical opuse. O parte din populaţie a mâncat mai sănătos pentru că a avut mai mult timp la dispoziţie şi şi-a dorit să fie cât mai sănătoasă pentru a fi rezistentă în faţa virusului. La polul opus au fost cei care au consumat mai mult fast-food pentru că, în carantină fiind, alte activităţi care le aduceau plăcere au fost interzise, iar mâncarea a rămăs printre singurele plăceri.

Revenirea la normalitate şi petrecerea timpului afară sau la muncă au mai redus din timpul acordat gătitului, dar cred că multă lume a găsit plăcere şi relaxare în această activitate, deci nu va renunţa atât de uşor, chiar dacă, probabil, va reduce frecvenţa. Gătitul acasă este şi o variantă de a mânca sănătos într-un buget rezonabil, ceea ce cred că va fi de mare importanţă pentru noi în 2023, în contextul inflaţiei.

Reporter: Care a fost strategia Nestle România pe partea de educaţie nutriţională în 2022 şi ce pregătiţi pentru 2023?

Nicoleta Tupiţă: Programele noastre de nutriţie sunt într-o continuă expansiune. Avem două programe de educaţie nutriţională în şcoli care au ajuns la 400.000 de copii în ultimii zece ani şi continuă să includă mai mulţi copii de la an la an. Începând de anul acesta vom extinde programul "Traista cu sănătate" în alte două judeţe şi peste graniţă, în Republica Moldova. Mişcarea Naţională "Şi eu trăiesc sănătos!", iniţiată de Fundaţia PRAIS, a ajuns la un număr record de copii, 70.000, doar în 2022.

Pentru publicul larg, continuăm să promovăm ghidurile noastre pentru mese echilibrate, NutriPorţia şi VeggiePorţia. Anul trecut, împreună cu Asociaţia Nevăzătorilor din România, am adaptat aceste ghiduri şi pentru persoanele cu deficienţe de vedere pentru că nutriţia sănătoasă trebuie să fie accesibilă tuturor.

În acelaşi timp, am promovat, pentru al treilea an la rând, gătitul împreună cu copiii. În 2022 am pregătit împreună cu micii chefi cea mai mare supă de legume din România, 700 de litri, care a fost donată către ONG-urile care au în grijă copii şi refugiaţi ucraineni.

Colaborăm şi cu Federaţia Română de Gimnastică şi am susţinut mai multe cursuri de nutriţie pentru tinerii sportivi.

Reporter: Vă mulţumesc!