SUPLIMENTUL TABAC Micii comercianţi cer respingerea iniţiativei ce restricţionează piaţa tutunului

Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România a solicitat Senatului României, printr-o scrisoare oficială, respingerea propunerii legislative referitoare la noi restricţii pentru piaţa tutunului (L443/2019).

Micii comercianţi subliniază: "Propunerea urmăreşte interzicerea expunerii la punctul de vânzare a produselor din tutun, cu excepţia tutungeriilor (magazine dedicate exclusiv acestui tip de produse), categorie limitată la doar câteva magazine, aflate doar în oraşele mari. Ca urmare, consumatorii din mediul rural şi din oraşele mici se vor orienta spre comerţul ilegal, fie pentru că nu vor găsi tutungerii, fie pentru că în lipsa vizibilităţii produselor vânzătorul ar putea oferi, de sub tejghea, inclusiv produse de contrabandă sau contrafăcute. Exemplul Marii Britanii este elocvent - la momentul introducerii unei măsuri similare, comerţul ilegal se situa la 10% din piaţă pentru ca, în 2017, aproape să se dubleze, ajungând la 18%, ceea ce a generat pierderi statului, dar şi agenţilor economici".

În ţara noastră există circa 70.000 de puncte de vânzare în care se comercializează ţigarete şi produse din tutun, de la magazine de proximitate, chioşcuri, standuri, magazine săteşti la minimarketuri şi mari lanţuri comerciale, de la baruri, restaurante şi bufete la cafenele, iar activitatea acestora va fi serios afectată de o asemenea prevedere, mai arată sursele citate. Acestea menţionează: "Adăugăm că, potrivit unui studiu Eurobarometru, fumătorii cumpără ţigarete mai ales de la magazinele de proximitate (în proporţie de 70%, unul dintre cele mai ridicate procente din Europa), ceea ce generează profit suplimentar pentru comercianţi - coşul de cumpărături al unui fumător e cu peste 30% mai mare decât cel al unui nefumător. Orientarea fumătorilor către tutungerii sau către piaţa neagră va duce astfel la scăderea cifrei de afaceri a micilor magazine cu 35% până la 50%, ceea ce va antrena şi pierderea de locuri de muncă.

În cazul interzicerii expunerii produselor din tutun la raft, folosind ca model datele Deloitte furnizate Asociaţiei Magazinelor de Proximitate din Marea Britanie, rezultă un cost de circa 700 euro pe magazin pentru schimbarea rafturilor. Acestui cost i se adaugă cel generat de dublarea timpului de aşteptare pentru client şi de efortul suplimentar depus de vânzător pentru căutarea produsului ascuns în dulap. Un client care renunţă să stea la coadă înseamnă pentru comerciantul român o pierdere de minimum 70 de lei. Potenţialul client va prefera să se îndrepte spre marile lanţuri comerciale în defavoarea micilor comercianţi, care, în acest moment, au avantajul servirii mai rapide".

Analiza de impact a autorităţilor din Marea Britanie a calculat că interzicerea expunerii şi refacerea stocurilor în magazinele de proximitate adaugă 1,5 ore/săptămână. Pentru micul comerciant român, aceste 1,5 ore transpuse în plata salariului minim, înseamnă un cost anual suplimentar de circa 3.600 lei, adica încă un salariu şi jumătate, au conchis micii comercianţi.

Aceştia concluzionează: "În acest context, obiectivul de sănătate publică nu va fi atins, dat fiind că în timp ce retailerii şi producătorii legali se vor da peste cap să aplice legea, minorii vor putea cumpăra produse ilegale de oriunde de la metrou, din pieţe, de la colţul străzii".

Sursele citate evidenţiază că puţinele ţări/zone unde o astfel de prevedere a fost implementată (ex. Anglia, Scoţia) au acordat comercianţilor o perioadă de doi până la trei ani pentru a-şi modifica spaţiul. În schimb, propunerea legislativă L443/2019 prevede doar şase luni de la adoptare până la implementare.