SUPLIMENTUL TABAC "România - una dintre cele mai restrictive ţări în domeniul tutunului"

Reporter: Cum vi se pare noua iniţiativă legislativă din domeniul tutunului, care tocmai se dezbate în Parlament?

Ileana Dumitru: Ne îngrijorează faptul că o propunere legislativă care afectează fiecare român fumător, introducând o creştere de preţ, cât şi întreg mediul economic, de la companiile de tutun la marile magazine şi la comercianţii mici, din colţul blocului, de la organizatorii celor mai mari evenimente culturale din ţară la fiecare res­taurant mare sau mic, a fost propusă fără nicio analiză de impact şi fără consultarea nimănui.

În forma sa actuală, iniţiativa legis­lativă loveşte cei 40.000 de oameni care lucrează în producţia şi distribuţia produselor din tutun, dar şi cel puţin alte 70.000 de familii care trăiesc din comerţ în România. Afectează, de asemenea, şi peste 4 milioane de fumători adulţi, prin limitarea dreptului de informare cu privire la produsele cu potenţial de risc redus şi prin impunerea unei noi taxe, în condiţiile în care ro­mânii plătesc deja cele mai scumpe ţigări din Uniunea Europeană, raportat la puterea de cumpărare. Astfel, dacă ţinem cont de venituri, un român plăteşte de două ori mai mult pe un pachet de ţigarete decât un irlandez sau un britanic, de trei ori mai mult decât un belgian sau un francez şi de cinci ori mai mult decât un austriac sau un neamţ.

Un alt efect negativ va fi creşterea pieţei negre, cauzată atât de creşterea diferenţei de preţ între produsele legale şi cele pentru care nu se plăteşte nicio taxă, cât şi de ascunderea primelor "sub tejghea". Şi asta în condiţiile în care produsele de pe piaţa neagră nu se supun vreunei norme de calitate, iar contrabandiştii vând oricui, indiferent de vârstă. Contrabandiştii nu cer buletin.

Această realitate se va reflecta în mod direct în pierderi enorme la bugetul de stat, în condiţiile în care fiecare punct procentual de creştere a pieţei negre se traduce în pierderi directe de 50 de milioane de euro. Ca un contra-exemplu, British American Tobacco şi-a sporit contribuţia la bugetul de stat cu 15% în primele 6 luni ale lui 2019 şi datorită scăderii ponderii contrabandei cu ţigarete în raport cu piaţa legală. Această tendinţă poate fi inversată rapid de către actuala propunere legislativă.

Reporter: Cum caracterizaţi legis­laţia din domeniu, în ansamblul ei?

Ileana Dumitru: România este deja una dintre cele mai restrictive ţări în domeniul tutunului: ocupă locul al şaptelea în clasamentul european înaintea unor ţări precum Germania, Aus­tria, Luxemburg, Danemarca, Grecia, Elveţia sau Lituania, potrivit raportului independent "Scala politicilor de Control al Consumului de Tutun".

În acest context, considerăm că cel mai important este să fie luate măsuri pentru ca produsele din tutun să ajungă exclusiv în mâinile fumătorilor adulţi: în primul rând prin reducerea contrabandei şi în al doilea rând prin educarea comercianţilor de produse legale.

Referitor la primul punct, programul Stop Contrabandă, desfăşurat de BAT în parteneriat cu ANAF, Direcţia Generală a Vămilor, Poliţia Română şi Poliţia de Frontieră vizează atât realizarea primei hărţi "fierbinţi" în timp real a capturilor de ţigarete de pe teritoriul României, cât şi informarea cu privire la sancţiunile severe aplicate contrabandiştilor.

Referitor la educarea comercianţilor şi consumatorilor adulţi, BAT organizează anual o campanie de informare asupra cadrului legal existent care interzice accesul persoanelor minore la produse cu nicotină. Campania noastră pentru prevenirea accesului minorilor la produse cu nicotină se des­făşoară anual în peste 30.000 de magazine şi vizează nu numai ţigarete, dar şi alte produse cu nicotină, cum ar fi ţigaretele electronice şi produsele care încălzesc tutunul.

Reporter: Cum apreciaţi fiscalitatea din ţara noastră?

Ileana Dumitru: Fiecare dintre noi ştie cât de importantă este predictibilitatea. Ştii când îţi încasezi salariul, cam cât trebuie să plăteşti pentru utilităţi şi cam câţi bani îţi rămân pentru alte investiţii şi cheltuieli. La fel se întâmplă şi în cazul companiilor: predictibilitatea este esenţială, mai ales atunci când este vorba despre sume care trebuie virate către bugetul de stat şi care se reflectă în ultimă instanţă în preţul produselor, plătit de consumator.

Modificările calendarului de acciză asumat de autorităţile române trebuie discutate cu companiile direct afectate astfel încât acestea să nu fie nevoite să îşi reajusteze planurile peste noapte.

În plus, considerăm că dacă statul are nevoie de fonduri suplimentare, cea mai bună măsură este reducerea traficului ilicit. O dovedesc cifrele din prima jumătate a anului 2019 - când o reducere a nivelului contrabandei a contribuit la o creştere de 15% a sumelor virate de către BAT la bugetul de stat.

Reporter: Cum vi se pare evoluţia contrabandei cu produse din tutun?

Ileana Dumitru: Piaţa neagră a ţigaretelor a scăzut în luna iulie a anului curent la 13,7% din totalul consumului, cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani. Este o dovadă clară că eforturile conjugate ale autorităţilor şi companiilor producătoare de tutun pot avea rezultate spectaculoase: mai mulţi bani la bugetul de stat, mai puţine produse nesupuse vreunui control pe piaţă.

În cei aproape trei ani ai programului Stop Contrabandă am dezvoltat mai multe campanii de informare, cea mai recentă fiind dedicată informării publicului larg cu privire la cantităţile cu care poţi călători atunci când traversezi frontiera, precum şi asupra consecinţelor încălcării legii în acest domeniu. Campania a fost lansată în această vară în toate punctele de frontieră din ţară.

Desigur că, aşa cum spuneam, toate aceste rezultate pot fi răsturnate dacă piaţa legală va fi transformată într-o piaţă neagră, prin introducerea unor măsuri de interzicere a afişării produselor legale la raft şi prin creşterea suplimentară a preţului ţigaretelor. Dacă proiectul L443/2019 va fi aprobat, ne vom trezi în situaţia tragică în care oamenii nu vor mai putea vedea ţigarete în magazinele corecte, ci doar în port­bagajele contrabandiştilor.

Reporter: Ce măsuri credeţi că ar trebui luate, în continuare, pentru scăderea pieţei negre a ţigărilor?

Ileana Dumitru: Factorii decidenţi trebuie să aibă mereu în vedere faptul că toată lumea are de câştigat din reducerea contrabandei: consumatorii au acces la produse care respectă standardele europene, statul încasează mai mulţi bani în detrimentul criminalităţii organizate, iar industria legală are parte de un mediu concurenţial corect. De exemplu, British American Tobacco a plătit cu 15% mai mulţi bani la bugetul de stat în primul semestru al lui 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a reducerii contrabandei.

Primul pas este dialogul deschis şi susţinut între structurile guvernamentale cu atribuţii în domeniul contrabandei, Parlamentul României, mediul de afaceri (producători, societăţi economice implicate în lanţul de dis­tribuţie) şi organizaţii non-guvernamentale cu activităţi în domeniu. Apoi, este nevoie ca autorităţile să îşi onoreze angajamentele cu privire la securizarea frontierelor şi dotarea acestora cu aparatură de înaltă performanţă.

De asemenea, este nevoie de un calendar de taxare a produselor din tutun care să nu mai fie schimbat în fiecare an şi de menţinerea cadrului legislativ actual - al 7-lea cel mai restrictiv din Europa.

În plus, este important ca fiecare dintre consumatori să conştientizeze riscurile asociate consumului de produse de contrabandă, precum şi reglementările legale şi implicaţiile contrabandei cu ţigări.

Reporter: Ce estimări aveţi pentru acest an, în ceea ce priveşte piata tutunului şi evoluţia contrabandei, ţinând cont de noile modificări legislative?

Ileana Dumitru: Din păcate, propunerea legislativă nu ţine cont de realitatea pieţei. Una din şase ţigări consumate este achiziţionată de pe piaţa neagră, la circa jumătate de preţ. De aceea, introducerea prin acest proiect a unei noi taxe asupra produselor din tutun, în condiţiile în care ţigările din România sunt deja cele mai scumpe din UE raportat la puterea de cumpărare, ar duce inevitabil către o migrare a consumatorilor către piaţa neagră de ţigarete. Un efect similar îl va avea, dacă va fi introdusă, şi interzicerea expunerii produselor din tutun în cele peste 70.000 de magazine din Ro­mânia care comercializează ţigarete, în condiţiile în care, vândute de sub tejghea, produsele legale vor fi uşor de substituit cu cele ilegale, mai ales în judeţele de frontieră, unde contrabanda ajunge şi la 50%.

Reporter: Cum a evoluat cererea pe segmentul noului produs glo? Ce îmbunătăţiri au fost aduse acestui produs pe parcursul dezvoltării lui?

Ileana Dumitru: Preferinţele şi comportamentele consumatorilor se schimbă şi evoluează într-un ritm fără precedent, iar responsabilitatea noas­tră ca cel mai mare jucător de pe piaţa tutunului din România presupune să oferim consumatorilor adulţi posibilitatea să aleagă informat dintr-o gamă cât mai largă de produse, ţigarete sau produse care au potenţialul de a reduce riscurile asociate fumatului.

BAT a investit peste 2,5 miliarde de dolari la nivel global în dezvoltarea şi comercializarea produselor cu potenţial de risc redus cum este glo. De asemenea, investim timp şi resurse în evaluarea produselor noaste. Am realizat 329 de studii asupra produsului glo în cinci arii diferite de analiză - studii chimice, biologice, comportamentale, clinice şi modele computerizate - din dorinţa de a oferi consumatorilor şi autorităţilor posibilitatea unor decizii informate şi asumate.

Faptul că peste 100.000 de consumatori adulţi au ales deja glo confirmă potenţialul de creştere a acestui segment. Nu trebuie să omitem faptul că, în dezvoltarea unui produs cu potenţial de risc redus precum glo, alături de studii şi informaţii cât mai complete, este necesară asigurarea unei experienţe satisfăcătoare pentru consumatorii adulţi, astfel încât acestea să devină o alternativă reală la ţigările tradiţionale.

Reporter: Cum sunt primite în piaţă produsele de acest tip?

Ileana Dumitru: De la lansarea sa în decembrie 2017, glo a fost ales de peste 100.000 de fumători adulţi care au optat pentru un produs cu potenţial de risc redus. Considerăm că alegerea acestor produse de către consumatorii adulţi trebuie să aibă la bază informaţii cât mai complete şi relevante despre noua categorie. De aceea, ne bucură faptul că numeroasele studii întreprinse până în acest moment de industrie sunt tot mai des confirmate de cerce­tări independente, precum cele derulate de către Agenţia de sănătate publică din Marea Britanie, Comitetul pentru toxicitatea produselor chimice în produse alimentare al Regatului Unit al Marii Britanii sau Comitetul ştiinţific consultativ al FDA pentru tutun din Statele Unite ale Americii, care consideră că produsele ce încălzesc tutunul expun utilizatorii la niveluri reduse de substanţe dăunătoare sau potenţial dăunătoare.

În acest sens, credem cu tărie în nevoia consumatorilor adulţi de a avea acces la informaţii cât mai complete, relevante şi accesibile, care să stea ulterior la baza unor alegeri corecte.

Reporter: Cum consideraţi că va evolua acest segment de piaţă (al produselor bazate pe încălzirea tutunului)?

Ileana Dumitru: Inovaţia şi noile tehnologii impactează toate industriile, produsele şi consumatorii, iar industria tutunului nu face excepţie. Ne-am luat angajamentul de a transforma industria tutunului şi vom continua pe acest drum. Strategia noastră presupune dezvoltarea unei game variate de produse cu potenţial de risc redus ca alternativă la fumat, inclusiv ţigarete electronice, produse care încălzesc tutunul şi produse cu nicotină pentru uz oral.

Reporter: Care este pasul următor pe care intenţionaţi să îl faceţi în acest domeniu?

Ileana Dumitru: British American Tobacco va continua să investească în dezvoltarea unor produse care pot reduce riscurile asociate fumatului. Spre deosebire de ţigări, produsele din gama glo încălzesc, nu ard tutunul, ceea ce înseamnă că nu produc fum, ci un aerosol, mai puţin miros şi zero scrum. Acest aerosol conţine un nivel semnificativ redus de substanţe cu potenţial nociv faţă de fumul de ţigară.

Reporter: Cum a evoluat activitatea companiei în ultimul an?

Ileana Dumitru: Una dintre principalele direcţii ale dezvoltării afacerii noastre a fost şi rămâne portofoliul de produse cu potenţial de risc redus şi lucrăm pentru accelerarea transformării industriei, continuând permanent să inovăm şi să răspundem cât mai bine aşteptărilor diverse ale consumatorilor noştri. Punem permanent la dispoziţia autorităţilor rezultatele studiilor derulate asupra acestor produse şi ne dorim un dialog susţinut şi bazat pe dovezi ştiinţifice despre reglementarea adecvată a produselor cu potenţial de risc redus.

2019 a însemnat de asemenea şi implementarea sistemului de trasabilitate impus de către Directiva Europeană, un proiect complex şi costisitor, cu un impact major nu doar asupra companiilor producătoare de tutun, cât asupra tuturor comercianţilor din întreaga ţară. Salutăm în acest sens buna cooperare cu structurile responsabile din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin intermediul căreia au fost depăşite provocările inerente implementării.

Reporter: Ce planuri de investiţii aveţi pentru anul în curs?

Ileana Dumitru: România este extrem de importantă pentru British American Tobacco. Suntem prezenţi pe piaţa locală cu trei entităţi care cumulează peste 2.500 de angajaţi. Grupul a anunţat anul trecut o investiţie majoră în fabrica de la Ploieşti, derulată pe cinci ani. Drept urmare, un nou spaţiu de producţie de 8.000 de mp a fost construit la Ploieşti, dedicat creşterii capacităţii de producţie a ţigaretelor şi producţiei de Neostik-uri - consumabile din tutun destinate utilizării cu device-ul glo.

Reporter: Cât din producţia de ţigarete exportaţi şi în ce ţări?

Ileana Dumitru: În prezent, peste 70% din produsele fabricate în Ploieşti pleacă spre 45 de ţări precum Italia, Japonia, Brazilia sau Rusia. Fabrica British American Tobacco de la Ploieşti şi-a dublat în ultimii ani capacitatea de producţie, iar faţă de anul trecut numărul exporturilor a crescut cu 10%. BAT este unul dintre marii exportatori de produse agricole din România. Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2018 valoarea totală a exporturilor de tutun brut şi prelucrat a fost de 693,7 milioane euro, o valoare de patru ori mai mare decât suma exporturilor preparatelor alimentare diverse.

Reporter: Ce cifră de afaceri aţi avut în 2018?

Ileana Dumitru: În România, cifra de afaceri netă a companiei în 2018 a fost de 9,5 miliarde lei. Din această sumă, circa 80% au fost taxe plătite la bugetul de stat.

Reporter: Câţi angajaţi are compania?

Ileana Dumitru: BAT este un angajator strategic în România, cu peste 2.500 de locuri de muncă bine plătite în cadrul celor trei entităţi economice din România (fabrica de la Ploieşti, compania de distribuţie şi centrul de servicii integrate). Numărul de angajaţi BAT a crescut constant, în medie cu circa 10%, în fiecare dintre cei 20 de ani de existenţă a companiei în România.

Reporter: Ce cotă de piaţă aveţi?

Ileana Dumitru: BAT reprezintă circa 53% din piaţa tutunului din România.

Reporter: Mulţumesc!