TABAC 2013 MADR: "Modificarea Directivei va dezavantaja producătorii europeni, implicit, pe cei autohtoni"

Una dintre propunerile făcute pentru revizuirea Directivei Europene în domeniu prevede interzicerea unor ingrediente utilizate la fabricarea produselor din tutun.

Acest lucru va influenţa cultivatorii de profil din Europa, întrucât unul dintre cele două tipuri de tutun cultivate pe continentul european necesită utilizarea de ingrediente, fiind mai sărac în zaharuri.

Referitor la propunerile de revizuire a Directivei europene pe tutun, reprezentanţii MADR ne-au spus: "În Europa sunt consacrate, prin tradiţia de cultivare şi consum, tutunurile orientale şi Burley. Trans-formarea tutunului, materie primă agricolă, din aceste varietăţi presupune utilizarea unor ingrediente. Trans-formarea tutunului tip Virginia, care este consacrat, prin tradiţia de cultivare şi consum, în America de Nord nu necesită ingrediente. Interzicerea ingredientelor favorizează dezvoltarea/extinderea consumurilor de ţigări din tutun tip Virginia. În esenţă, considerăm că este o politică comercială care dezavantajează producătorii agricoli din Europa şi, implicit, din România".

O reconversie a producţiei de tutun tip Virginia presupune costuri de testare a soiurilor, de adaptare a aces-tor soiuri la condiţiile pedo-climatice din zonele tradiţionale de cultură din România, care pot fi nefavorabile pentru aces-tea sau pot conduce la schimbarea zonelor de favorabilitate pentru cultura tutunului, susţin sursele citate.

"În consecinţă, cultivarea tutunului nu mai poate fi o alternativă pentru realizarea unor venituri echitabile pentru producătorii agricoli de tutun din zonele tradiţionale pentru cultura tutunului", apreciază aceştia.

Reprezentanţii ministerului de resort spun că va fi păstrată actuala definiţie a "ingredientului", deoarece frunza de tutun nu poate fi încadrată ca ingredient.

"Celelalte propuneri de modificare a Directivei trebuie interpretate din punct de vedere financiar, deoarece produsele din tutun sunt supuse accizării şi implicaţiile perturbării pieţei tutunului la bugetul de stat sunt importante", potrivit surselor citate.

Acestea consideră că este necesară punerea de acord asupra realizării unei politici publice în domeniul tutunului care să reglementeze cu precădere combaterea comerţului ilicit cu tutun.

Un aspect pe care MADR îl are în vedere este reglementarea filierei de comercializare a tutunului din punct de vedere al siguranţei alimentare, deoarece, chiar dacă tutunul nu este aliment, prin modul de consum trebuie asimilat alimentului. Potrivit oficialilor din minister, aceste norme sunt practicate de toate statele membre şi România trebuie să se alinieze la aceleaşi practici şi politici comunitare.

• Suprafeţele cu tutun de la noi au scăzut aproape la jumătate

Suprafeţele cultivate cu tutun din ţara noas-tră au scăzut, anul trecut faţă de 2011, aproape la jumătate, mai precis de la 2.000 de hectare la 1.234 de hectare, după cum ne-au spus reprezentanţii Minis-terului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit acestora, pentru anul în curs, sunt estimate culturi de tutun de 1.898 de hectare.

Conform datelor statistice, înainte de anul 1989, suprafeţele cultivate cu tutun de la noi ajungeau la 34.400-35.500 de hectare. Culturile s-au micşorat din cauza faptului că, între anii 2004 - 2007, subvenţia de la bugetul de stat nu a stimulat producătorii tradiţionali.

Potrivit datelor APIA, în 2012 au fost activi 538 de cultivatori de tutun.

Producţia medie de tutun a fost, în 2011, de 1.524 de kg/ha, iar în 2012 - de 847 kg/ha.

• Sprijin pentru cultivatorii de tutun

Ca forme de sprijin pentru cultivatorii din domeniu au fost acordate, anul trecut, ajutoare de stat şi plăţi directe pe suprafaţă. Cantitatea maximă anuală de motorină care a putut fi subvenţionată, anul trecut, a fost de 140 litri/ha.

Un alt ajutor de stat a fost subvenţionarea între 50% şi 70% din prima de asigurare, în func-ţie de riscurile asigurate. În cazul ajutorului de minimis pentru compensarea efectelor secetei, cuantumul sprijinului financiar a fost de 100 lei/ha şi a fost acordat pentru suprafeţe de minim un hectar şi maxim 10 hectare.

Schemele de plăţi directe pe suprafaţă cuprind schema de plată unică pe suprafaţă, care este finanţată din bugetul comunitar, în cuantum de 119,66 euro/ha, şi schema de plăţi naţionale directe complementare, care reprezintă cofinanţare publică de la bugetul de stat, prin bugetul MADR, în cuantum de 1.235 euro/ha.

În acest an, formele de sprijin acordate fermierilor în 2012 vor fi păstrate.

Judeţele în care a fost cultivat tutunul, anul trecut, sunt Alba, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Mureş, Olt, Satu-Mare, Sibiu, Teleorman, Tulcea, Vaslui.

•

În perioada ianuarie-noiembrie 2012, au fost produse 48.354 de tone de tutun, în valoare de 3,2 miliarde lei, potrivit reprezentanţilor INS, care ne-au specificat că în 2011 am produs 49.047 tone de tutun, în valoare de 3,6 miliarde lei.

În ceea ce priveşte comerţul extern cu tutun şi produse din tutun, ţara noastră a importat, în primele 11 luni ale anului trecut, tutun şi produse din tutun în valoare de pes-te 243 de milioane de euro. În aceeaşi perioadă a anului precedent, importurile de astfel de produse au avut o valoare de aproape 210 milioane euro.

În intervalul ianuarie-noiembrie 2012, exporturile de tutun şi produse din tutun au valorat circa 433 de milioane de euro, exporturile de astfel de produse, din perioada similară a lui 2011, ridicându-se la aproximativ 426 milioane euro, conform datelor INS.