Tănăsescu: Companiile de stat trebuie să dea socoteală pentru modul în care cheltuie banii

Lista de monitorizare a Fondului Monetar Internaţional conţine un număr important de companii de stat din România atât de la nivel central, cât şi local, acestea trebuind să dea socoteală asupra modului în care cheltuie banii, a declarat, vineri, într-un interviu acordat RRA, Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, citat de Agerpres.

"Avem în vedere un număr larg de companii atât de la nivel central, cât şi de la nivel local. Este important să înţelegem faptul că aceste companii ale statului, care sunt beneficiare de resurse publice, trebuie să dea socoteală asupra modului în care aceşti bani sunt cheltuiţi. Eficientizarea acestor companii este crucială pentru sănătatea finanţelor publice ale acestei tari. Cu cât această eficientizare se va face mai repede, se va face mai corect şi ea va fi mai transparentă, cu atât presiunea pe finanţele publice se va diminua şi vor fi mai mulţi bani pentru investiţii", a afirmat Tănăsescu.

Întrebat care va fi soarta companiilor care nu vor rămâne în grija statului, oficialul FMI a precizat că totul "depinde de la companie la companie" şi că nu există "un diagnostic general" pentru acest lucru, adăugând, totodată, că societăţi precum Tarom sau Oltchim nu vor fi închise.

"Depinde de la companie la companie. Repet, nu putem avea un diagnos­tic general, trebuie văzut în perioada lunilor care urmează (...) în cazul Tarom şi în cazul Oltchim nu se pune problema închiderii sau problema des­fiinţării, se pune problema cum facem ca aceste companii să fie mai eficiente. Poate, parţial, trebuie avute în vedere nişte investiţii ale unor investitori strategici, poate trebuie avute în vedere anumite, eu ştiu?, eliminări de activitate sau înscrierea altor activităţi. Deci, este nevoie, cred, de o analiză caz cu caz pentru a lua o decizie", a subliniat Mihai Tănăsescu.

Oficialul FMI a punctat faptul că noul acord semnat de România cu forul de la Washington îşi propune să pună la punct o bună funcţionare a companiilor de stat. "Este un acord pentru România pentru următoarele 24 de luni. Ceea ce îşi propune acest acord este ca să pună pe o linie corectă de funcţionare aceste companii. Sigur că Fondul, Comisia vor pleca. România este capabilă să îşi continue drumul ei singură şi cred că trebuie făcut acest lucru. Dar pentru asta, partenerii României de astăzi, împreună cu autorităţile, vor lucra pentru a face ca lucrurile să meargă cu o direcţie corectă", a spus reprezentantul României la FMI

• "Datele de la sfârşitul lui februarie mă îndreptăţesc să cred că trimestrul I va fi unul cu creştere economică"

Datele existente la finele lunii februarie arată că România va înregis­tra în trimestrul I o creştere economică, deci, din punct de vedere statistic asta ar însemna ieşirea din recesiune, a declarat vineri, la postul public de radio, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. "Din punct de vedere statistic, trebuie să aşteptăm probabil încă câteva zile pentru a vedea acest lucru. Datele pe care le am, până la sfârşitul lunii februarie, mă îndreptăţesc să spun că, pe ansamblu, trimestrul I va fi un trimestru cu o creştere economică pozitivă, ceea ce ar arăta, repet, din punct de vedere statistic, că România a ieşit din recesiune", a spus Tănăsescu.

Acesta a subliniat însă că nu s-a terminat criza ce afectează întregul Glob, inclusiv România, şi încă persistă la nivelul multor ţări şi multor segmente, unul dintre ele fiind segmentul bancar.

"Asistăm încă la o convalescenţă a economiilor din Europa. Sigur, mai mult în partea Europei avansate şi mai puţin în partea Europei emergente, din care face parte şi România. Deci este clar că această recuperare în două viteze a ceea ce s-a întâmplat în 2008, 2009, 2010 îşi va pune amprenta. România este pe o cale bună şi cred că acest trend cres­cător al anului 2011 să fie unul cres­cător de asemenea, mai mare, mai mult, în anul 2012 şi 2013", a precizat oficialul FMI.

Tănăsescu a menţionat că asistăm la o reluare a creşterii economice şi e cert acest lucru, dar o creştere graduală, nu la una ca cele din 2005, 2006, 2007, de 6-7%.

"Nu vom mai putea ajunge acolo. Este clar", a punctat reprezentantul FMI, adăugând că "este important să avem creşteri consistente, sustenabile pe termen mediu şi lung. Ne-am bucurat în 2007-2008, în care ne creşteau salariile cu 20%, 25% în fiecare an, credeam că sunt ani care nu se vor sfârşi niciodată. Nu am ştiut că atunci când ne este bine trebuie să punem şi puţin deoparte, ca atunci când este rău să avem de unde. Sigur, este o greşeală de care trebuie să luăm aminte şi să n-o mai repetăm. De aceea, cred că această creştere economică din anii următori, modelul de creştere economică trebuie să fie unul diferit, trebuie să fie unul ţintit mai mult spre investiţii, mai mult spre creare de locuri de muncă şi mai puţin către acest gen de consum, care oricum nu era alimentat din producţia internă, ci mai mult din producţia externă. Deci trebuie să învăţăm şi acest lucru, să putem să acomodăm mai bine cererea internă cu producţia internă. Sigur, nu este uşor, nu se face peste o zi, peste un an, peste doi".

Mihai Tănăsescu a subliniat că dezvoltarea României în anii care urmează va fi bazată pe acest mix de resurse, resurse interne şi resurse externe şi dacă nu înţelegem că trebuie să modernizăm capacitatea administrativă atât la nivel central cât şi local, pentru a atrage aceste multe miliarde de euro care vin de la UE, înseamnă ca nu am învăţat lecţia trecutului. Deci a ne concentra să atragem bani /ai/ UE, a ne concentra în a eficientiza şi a prioritiza cheltuielile publice, în a învăţa dacă este cazul să atragem bani privaţi prin parteneriate, reprezintă din punctul meu de vedere principalele căi de creştere economică în anii care urmează?"

• Tănăsescu: Agricultura este o problemă cheie în România

Agricultura este o problemă cheie în România, iar în acest domeniu trebuie să avem o politică bine definită este de părere Mihai Tănăsescu.: "Problema agriculturii este o problemă cheie în România. Şi vedeţi, iarăşi stăm, dacă plouă sau nu plouă, să avem un an bun sau un an prost, să avem preţuri mari sau preţuri mici la alimente. Atâta timp cât nu încercăm să avem o politică bine definită din punct de vedere agricol, care să creeze o perspectivă de predictibilitate pentru investitori, care vor să investească în acest domeniu şi vom şti exact către ce segmente vom merge, vom avea această, să zic, întrebare: avem o bună producţie sau nu avem o bună producţie? Trebuie să depăşim acest aspect".

Acesta a adăugat că România are capacitatea de a atrage investiţii mari, iar cel mai important aspect este cel al fondurilor europene.

"Cred că România are această capacitate, să meargă mai departe, în sensul de a atrage investiţii mari, fiindcă segmentul agricol este un segment care are nevoie de mulţi bani, are nevoie de schimbări de mentalitate, aşa cum vă spuneam. Are nevoie, dacă vreţi, de un impuls, poate chiar al statului. De aceea, cred, combinaţia de atragere de resurse europene cu resurse private şi cu resurse interne poate să creeze un teren predictibil pentru agricultura românească", a afirmat reprezentantul FMI.

• "Statul va rămâne acţionarul majoritar al companiilor cheie din transporturi şi energie"

Statul va rămâne acţionarul majoritar al companiilor cheie din domeniul transporturilor şi domeniul energetic, a mai declarat reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional. "Trebuie să specific foarte clar: companiile cheie din domeniul transporturilor, din domeniul energetic vor rămâne companii în care statul va avea o acţiune majoritară. Dar în acelaşi timp, aceste companii au nevoie de investiţii. Aceste companii au nevoie de resurse, de capital, ca să poată să-şi îmbunătăţească activitatea, să poată să creeze, dacă vreţi, o eficienţă mai mare a lor", a afirmat Tănăsescu.

Oficialul a adăugat că societăţile vor vinde pachete minoritare de acţiuni pentru atragerea investiţiilor.

"De aceea, probabil că multe dintre ele se vor gândi ca acţiuni minoritare, pachete de acţiuni minoritare sau anumite procentaje din ele să fie vândute către investitori străini. Şi există cerere pentru aşa ceva. Deci eu cred că atragerea capitalului, împreună cu elementele de cunoaştere mai bună a managementului companiilor, vor conduce ca aceste companii ale statului - şi subliniez, ale statului - să-şi crească eficienţa în anii următori", a adăugat acesta.

Tănăsescu a subliniat că banii care vor fi atraşi prin aceste instrumente vor conduce clar la investiţii în domeniu şi, nu în ultimul rând, la crearea unor segmente, unor sectoare de activitate, atât în domeniul energetic, cât şi al transporturilor, mult mai solide şi mult mai eficiente.

"Acestea sunt lucruri convenite cu autorităţile de la Bucureşti şi am constatat pe parcursul discuţiilor o deschidere puternică vizavi de aceste lucruri, ceea ce este încurajator. Desigur, lunile următoare, anul acesta, anii următori vor fi importanţi pentru implementarea acestor lucruri şi, sigur, am stabilit împreună cu autorităţile de la Bucureşti termene şi ţinte clare, precise, pentru aducerea la îndeplinire a acestor lucruri", a spus oficialul FMI.

Delegaţia FMI evaluează în aceste zile, la Bucureşti, îndeplinirea de către România a condiţionalităţilor din acordul de tip preventiv, convenit cu autorităţile române. Acordul Stand-By dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST, respectiv 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI.

Noul acord cu FMI va dura 24 de luni, urmând să se deruleze concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială.

Băsescu: "Baronii economiei îi găsim, în primul rând, la regiile de stat"