TEAMĂ DE CONDIŢIILE UE-FMI Proteste sociale în Grecia

Sindicaliştii greci şi-au continuat protestele ieri, după cele de săptămâna trecută, exprimându-şi nemulţumirea faţă de măsurile severe menite să redreseze finanţele ţării. În plus, grecii se tem că activarea pachetului de sprijin de la Uniunea Europeană (UE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) va aduce noi măsuri de austeritate, pe lângă majorările de taxe şi reducerile salariale deja stabilite în vederea atingerii ţintei de deficit bugetar.

Ieri, în Grecia a fost întreruptă activitatea în domeniul transportului maritim, în condiţiile în care lucrătorii portului Piraeus au lansat o grevă de 24 de ore. Docherii au protestat faţă de decizia guvernului de a liberaliza piaţa navelor de croazieră, iar greva a afectat mii de localnici şi turişti.

Astăzi, va fi declanşată greva lucrătorilor din transportul public, astfel că în Atena nu vor circula autobuzele, troleibuzele, tramvaiele şi metroul vreme de şase ore, în intervalul 11:00 - 17:00.

Şi sindicatul lucrătorilor din sectorul privat GSEE a anunţat, pentru săptămâna în curs, o nouă grevă de 24 de ore, ca protest faţă de schimbările în sistemul asigurărilor sociale, pe care le doreşte guvernul.

Grecia va trebui să îndeplinească un program strict de austeritate pe o perioadă de trei ani, drept condiţie impusă pentru obţinerea ajutorului financiar din partea UE şi FMI. Statul elen a cerut, vineri, activarea pachetului de sprijin, iar ţările din zona euro trebuie să-şi exprime acordul în acest sens.

• Bundesbank: FMI şi-a depăşit atribuţiile

Preşedintele băncii centrale a Germaniei (Bundesbank), Axel Weber, a criticat rolul FMI în planul de salvare a Greciei. Într-un interviu acordat cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung, Axel Weber a declarat: "Faptul că FMI este activ în afara rolului său de finanţare a deficitelor publice în monedă străină este o problemă. Este un principiu general, care nu priveşte doar Grecia. Trebuie să discutăm re-concentrarea FMI asupra rolului său de bază - de supraveghere a deficitelor şi datoriilor publice".

Faptul că FMI acordă un împrumut Greciei în moneda acestei ţări, euro, reprezintă o depăşire a atribuţiilor Fondului, a subliniat Weber.

• Germania şi Italia au păreri diferite în privinţa sprijinului

Autorităţile de la Berlin refuză să acorde ajutor financiar Greciei înainte ca statul elen să prezinte un program credibil de reducere a deficitului bugetar, potrivit ministrului german al afacerilor externe, Guido Westerwelle. "Promisiunile premature de ajutor nu vor duce la eliminarea presiunilor exercitate asupra Greciei. Înainte de toate, bugetul elen trebuie consolidat", a declarat Westerwelle.

Totodată, cancelarul german Angela Merkel a declarat, ieri, că Grecia trebuie să demonstreze că bugetul său se află "pe un drum sustenabil". Acordul Berlinului pentru sprijin ar putea fi dat în câteva zile, potrivit cancelarului.

Germania este statul european cu cea mai mare contribuţie la pachetul de ajutor (8,5 miliarde de euro din 30 de miliarde promise de zona euro). Pe lângă cele 30 de miliarde, FMI va acorda cel mult 15 miliarde de euro.

De menţionat că Italia nu este de acord cu poziţia Germaniei, iar ministrul italian de externe, Franco Frattini, s-a declarat preocupat de rigiditatea dovedită de Berlin. "Nu este vorba despre salvarea Greciei, ci despre o consolidare a zidurilor Europei, a zidurilor euro, despre salvarea fiecăruia dintre noi", a subliniat ministrul italian.

În ce-l priveşte, preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, s-a declarat convins că Europa şi Grecia vor reuşi să depăşească actuala criză, iar stabilitatea zonei euro va fi menţinută.