TOMA PETCU: "Listarea la bursă a Hidroelectrica este în dezbatere publică, vom vorbi despre listarea popriu-zisă probabil în 2018"

• Redăm integral declaraţia de presă a ministrului Energiei, Toma Petcu:

"Bună ziua tuturor,

Vă mulţumesc pentru invitaţia de a fi astăzi aici!

Ne provocaţi cu o temă tranşantă şi pragmatică: investiţiile din sectorul energiei!

Este un subiect pe care-l abordez cu mult interes. De asta, am ţinut foarte tare să particip la conferinţa dumneavoastră.

De la începutul mandatului, întreaga mea poziţionare a fost în acest sens!

Am spus de atunci că vreau să impulsionăm investiţiile în sectorul energetic românesc!

Că vreau să revitalizăm companiile în care statul este acţionar majoritar!

Că DOAR VOINŢA nu ţine loc de REZULTATE!

Şi că cea mai mare aşteptare este să SIMŢIM că lucrurile se redresează acolo unde par că sunt în DERIVĂ!

Cred că după prima jumătate a anului au început să apară şi rezultatele, cu toate că în domeniul energiei este nevoie de timp pentru ca ecourile măsurilor să fie vizibile!

De departe, situaţia Complexului Energetic Oltenia este câştigul acestui an!

CEO este una dintre cele mai active companii de stat în 2017!

După primele 6 luni ale anului vorbim despre primul an din istoria companiei în care CEO înregistrează profit: 307,2 milioane lei profit net şi o creştere a cifrei de afaceri cu 43%.

Dincolo de profit Ministerul Energiei, împreună cu complexul Energetic Oltenia, au reuşit să ducă la bun sfârşit o investiţie pe care mulţi s-au chinuit să o urnească.

Este vorba de grupul 7 de la Işalniţa. Aici am început lucrările anul acesta şi astăzi investiţia este deja finalizată!

Nu este o investiţie mare, dacă ne raportăm la bani (valoarea investiţiei a fost de 23,5 milioane de lei), dar este o investiţie mare dacă-i privim beneficiile!

Modernizările făcute acolo fac ca Sucursala Işalniţa să-şi reducă cu 10,6 milioane de lei cheltuielile anuale cu gazele naturale şi cu 34,2 milioane de lei costurile anuale cu cărbunele.

Această investiţie este cea mai mare finalizată la CEO până acum dar nu SINGURA!

CE Oltenia are prevăzute fonduri şi pentru modernizări la Rovinari şi Turceni.

Doar la Rovinari vom investi anul acesta 231 de milioane de lei, în timp ce la Turceni am alocat deja 176 de milioane de lei.

Este important să aducem în discuţie şi planurile noastre cu noul depozit de cărbune de la Roşia, în care investim 48 milioane de lei. Este un proiect pe care contăm, pentru că, de acolo pot fi alimentate cu cărbune mai multe termocentrale ale Complexului.

Practic, prin acest nou depozit, dublăm capacitatea de depozitare de la Roşia, la 150.000 de tone de cărbune pe an. Va fi un depozit care va respecta întru-totul normele de mediu.

Mai departe m-aş uita şi la Complexul Energetic Hunedoara. Aici rezultatele pot fi îmbunătăţite, dar suntem pe drumul cel bun!

CEH îşi va reduce pierderile cu 80% în acest an, ajungând la un minus de 169 de milioane de lei.

Aduceţi-vă aminte că în 2016, pe vremea aceasta, vorbeam de un rezultat negativ de 858 de milioane de lei.

Şi aici lucrăm şi investim !

Suntem pe cale să pornim retehnologizarea unor grupuri din CET Mintia, dar şi conversia unor grupuri pe gaz, împreună cu compania Israel Electrica Corporation.

Suntem în discuţii avansate cu această companie, cea mai mare companie de energie din Israel.

Nici aici nu este singura investiţie pe care o avem în plan.

Dimpotrivă!

La Paroşeni vom finaliza în acest an o instalaţie de desulfurare şi şlam dens pentru grupul 4

Investiţia este de 65,3 milioane de euro.

În acest moment, în care vorbim, investiţia este realizată în proporţie de 97%, iar termenul de finalizare este finele acestui an.

Prin această investiţie, grupul 4 Paroşeni devine primul grup din România conform cu noile valori limită de emisie admise de Uniuniea Europenă.

M-aş referi şi la Romgaz şi în mod special la investiţia la Iernut. Lucrările au demarat deja acolo şi le aşteptăm finale peste 36 de luni.

Este cea mai mare investiţie începută în ultimii 10 ani de o companie de stat într-o capacitate nouă de producere a energiei din România.

Odată pusă în funcţiune, această centrală va crea un echilibru în zona centrală a ţării, acolo unde, ştiţi bine, avem deficit de producţie de energie.

Vorbind despre Romgaz nu am cum să nu mă refer şi la zăcământul de la Caragele: este cea mai mare descoperire de hidrocarburi a statului român din ultimii 30 de ani.

Doar acest zăcământ ar putea asigura singur consumul naţional pentru 2-3 ani.

Volumul de gaz estimat în acest zăcământ este de 27-30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Zăcământul urmează să fie pus în poducţie de către Romgaz în 2019.

Pentru dezvoltarea acestui zăcământ, s-au cheltuit deja 222 milioane de lei, iar bugetul Romgaz doar în 2017 pentru această investiţie este de 350 de milioane de lei.

În total, Romgaz va investi în Caragele 1,2 miliarde de lei până la finalizarea acestui obiectiv.

Privind mai departe, spre Hidroelectrica, cred că este o reuşită a Ministerului Energiei şi a Guvernul României readucerea în discuţie a listării la bursă a companiei.

Este un semnal pentru investitori şi pentru piaţa de capital din România că Guvernul este orientat spre transparenţă şi spre performanţă în relaţia cu companiile de stat.

Deocamdată, proiectul pentru listarea la bursă a Hidroelectrica este în dezbatere publică, astfel că vom vorbi despre listarea popriu-zisă probabil în 2018.

Şi aici gândim în termeni de investiţii!

De exemplu, din estimările companiei, până la sfârşitul acestui an va fi scos la licitaţie contractul pentru retehnologizarea Vidraru, o investiţie de circa 80 de milioane de euro.

Aş vrea să vorbesc şi despre câteva companii ale statului român care nu se află într-o situaţie economică fericită, dar pentru care Ministerul Energiei a încercat în acest an să găsească soluţii.

Compania Naţională a Uraniului!

Este una dintre companiile care fac parte din ciclul nuclear integrat al României.

Vrem să păstrăm acest ciclu integrat!

De aceea, am încercam să remediem o serie de greşeli făcute în ani, în acest sector.

În cazul CNU, Ministerul Energiei a acordat, în 2017, a doua tranşă din ajutorul de salvare, fapt care a contribuit la menţinerea activităţii acestei companii.

De asemenea, CNU a încheiat tot în acest an un contract cu Rezervele Statului pentru livrarea de octoxid de uraniu.

Fără discuţie, acesta va contribui la creşterea veniturilor companiei şi la menţinerea activităţii.

Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) - o altă situaţie delicată rezolvată!

Am salvat pierderea unui miliard de euro şi, odată cu asta ne-am păstrat aportul de capital la compania de proiect pentru reactoarele nucleare 3 şi 4.

Am înfiinţat o nouă entitate care va prelua activitatea de management al apei grele de la RAAN, aflată în faliment şi în imposibilitatea de a mai conserva această resursă valoroasă a României.

Suntem, în acest moment, în faza avizării interministeriale a Hotărârii de Guvern de organizare şi funcţionare a Centrului de management al apei grele.

Această fază este ultima din întregul proces.

Imediat ce va fi aprobată Hotărârea de Guvern Centrul de management va fi funcţional.

Cu riscul de a mă lungi, m-aş referi şi la COMISIA INTERINSTITUŢIONALĂ pe care am creat-o recent.

Rolul ei este să verificăm dacă investiţiile în reţelele electrice, planificate de operatorii de distribuţie, au fost făcute!

Apoi, vrem să verificăm şi cum au fost făcute! Sau dacă respectă standardele de calitate, la fel ca în ţările de origine ale unora dintre aceste companii!

Anul 2017 ne-a pus faţă în faţă cu mai multe episoade de vreme extremă.

De fiecare dată am avut de-a face cu sute de stâlpi rupţi, linii distruse şi sute de mii de români fără curent electric.

Amploarea avariilor ne ridică semne serioase de întrebare.

Au trecut peste 10 ani de la marile privatizări ale reţelelor de distribuţie şi ne-am fi aşteptat la o mai mare siguranţă şi continuitate în alimentarea populaţiei.

Românii plătesc pentru acest serviciu. Ca atare, serviciul trebuie să fie unul de care consumatorii să fie mulţumiţi.

M-am referit până acum la toate investiţiile la care lucrăm activ, cu termene de finalizare scurte, pentru că ne dorim rezultate concrete.

Însă, să nu uităm, că ţinta politicilor pe care Ministerul Energiei le gândeşte este, până la urmă, securitatea energetică a României.

Ori aceasta depinde de rute de transport, căi noi de aprovizionare cu energie...practic de interconectări strategice cu statele vecine!

Iar în acest sens BRUA este poate cea mai mare realizare a României sub această deviză.

Suntem statul care este în grafic cu lucrările şi care rămâne determinat să ducă proiectul la bun sfârşit aşa cum a fost parafat iniţial.

BRUA este un proiect care va întări poziţia României ce priveşte securitatea alimentării cu gaze în regiune.

În ceea ce priveşte creşterea capacităţii de generare a energiei electrice, vreau să menţionez şi proiectul reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă.

Aici, subliniez că negocierile cu partenerii chinezi au fost intensificate în acest an.

Doar în luna septembrie am avut 8 runde de negocieri, adică mai multe decât în întregul an 2016.

Vrem ca până la finele acestui an să ne lămurim cum putem semna acordul investitorilor.

Totodată, am reluat discuţiile cu Bulgaria în vederea construcţiei în comun a une hidrocentrale pe Dunăre, la Nicopole.

Aşa cum am spus de mai multe ori, România trebuie să îşi folosească resursele de care dispune pentru a-şi putea pune în valoare mixul energetic bogat.

Cu Bulgaria avem semnat, de curând, şi un acord de urgenţă în ce priveşte alimentarea cu energie în situaţii de criză.

E primul astfel de acord dintr-o serie de astfel de asigurări, pe care le dorim şi cu alte state vecine.

Vorbind de interconectări, vreau să mai spun că alte două companii româneşti caută astfel de oportunităţi.

În primul rând, Conpet are discuţii cu Serbia pentru o conductă de ţiţei.

Tot cu Serbia, Transgaz discută investiţia într-o conductă de gaze.

Pe de altă parte, Transelectrica a înscris două proiecte pentru cofinanţate prin PCI. Este vorba de construcţia unor linii de transport al energiei pe rutele Porţile de Fier-Reşiţa-Anina-Pancevo

Cernavodă-Stâlpu-Smârdan-Gutinaş.

Din prima evaluare a specialiştilor, ambele proiecte sunt considerate eligibile pentru lista a treia, şi aşteptăm un răspuns de la Comisia Europeană în ianuarie 2018.

În final, pot să vă spun că mi-am început mandatul cu promisiunea unei ofesive investiţionale în sectorul energetic românesc.

Vă asigur că în toate aceste luni am urmărit împlinirea acestui plan.

Vă asigur totodată că îmi voi păstra aceeaşi concentrare pe investiţii cât timp voi conduce Ministerul Energiei.

Vă mulţumesc!"