• Firmele din ţara noastră ar putea investi în Irak în domeniul petrolier, al construcţiei infrastructurilor rutiere şi agricole
Preşedinţii României şi Irakului, Traian Băsescu, respectiv Jalal Talabani, au avut o întrevedere, ieri, la Bagdad, prilej cu care şeful statului irakian şi-a exprimat recunoştinţa faţă de poporul român pentru contribuţia militară avută în ţara sa şi i-a transmis omologului de la Bucureşti că, după retragerea militarilor, firmele româneşti sunt aşteptate pentru a participa la procesul de reconstrucţie. "Ne-am exprimat adânca recunoştinţă pentru participarea armatei române în Irak şi va trebui să găsim, în locul militarilor, oameni de afaceri în Irak. Irakul mulţumeşte poporului român şi guvernului şi apreciază mult participarea României în dezvoltarea ţării", a afirmat Talabani, la finalul unei întrevederi de aproximativ 30 de minute cu preşedintele Traian Băsescu.
La rândul său, şeful statului român a fost de părere că firmele din ţara noastră ar putea investi în Irak în domeniul petrolier, al construcţiei infrastructurilor rutiere şi agricole.
"Cum am discutat şi cu domnul preşedinte Talabani, pentru noi este important ca în Irak să sosească firme româneşti să facă investiţii, să contribuie la dezvoltarea acestei ţări. România are o mare tradiţie în exploatarea ţiţeiului, gazelor, în construcţia de rafinării, de fabrici de ciment, în dezvoltarea infrastructurii rutiere şi a infrastructurii agricole", a subliniat Traian Băsescu.
Preşedintele le-a mulţumit şi el militarilor români pentru îndeplinirea misiunilor din Irak, precum şi armatelor irakiană şi americană şi populaţiei din Irak pentru colaborarea pe care au avut-o cu militarii ţării noastre. "Am contribuit la ridicarea nivelului de securitate necesar dezvoltării unei ţări, iar astăzi am fost în măsură să redăm armatei irakiene teritoriul din Republica Irak pe care noi l-am păzit timp de şase ani. Militarii români şi-au dat în Irak tributul de sânge pentru liberatea poporului irakian", a afirmat Traian Băsescu, citat de Agerpres.
Începând cu iulie 2003, România a participat la eforturile internaţionale pentru stabilizarea Irakului, atât în cadrul Forţei Multinaţionale (MNF-I), cât şi în cadrul misiunii NATO de instruire a forţelor de securitate irakiene (NTM-I). Structurile dislocate pentru operaţia IRAQI FREEDOM (iulie 2003 - decembrie 2008) au fost: un batalion de infanterie (12 rotaţii), personal de stat major şi legătură, structuri de informaţii, un detaşament de geniu, un detaşament medical şi un detaşament de poliţie militară. În faza iniţială au acţionat 838 de militari, ajungând în prezent la 365.
Continuarea participării cu forţe după 31 decembrie 2008 a fost stabilită prin Memorandumul de Înţelegere între guvernele României şi Republicii Irak, până la 31 iulie 2009.