Trichet: Criza datoriilor a arătat slăbiciunile zonei euro

Criza datoriilor din Europa a arătat slăbiciunile zonei euro, dar a creat o voinţă de a păstra cheltuielile sub control, a declarat ieri preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet. Cele mai mari economii europene au ignorat în trecut reglementările care solicitau ţinerea sub control a nivelului deficitelor şi datoriilor, dar actuala criză a creat un nou consens de a întări şi urma aceste reglementări, a explicat oficialul BCE.

Unele state europene au încălcat reglementările referitoare la limitarea deficitului bugetar şi unele ţări ca Grecia şi Portugalia au fost aproape de a intra în faliment. Acum datoriile aces-tor state ameninţă întreaga zonă euro. Dacă ţările care folosesc moneda euro nu adoptă măsuri cores-punzătoare, ar putea ca viitoarele reforme să ducă la o centralizare a lor, a avertizat Jean-Claude Trichet. "Cred că la un moment dat poporul Europei va avea o confederaţie. Ne putem imagina un guvern federal", a declarat preşedintele BCE care a adăugat că sectorul financiar ar trebui decuplat de criza datoriilor din zona euro.

• Mario Draghi: E necesară o integrare economică mai strânsă în zona euro

Viitorul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat ieri că statele din zona euro trebuie să adopte noi măsuri spre o integrare economică, pe fondul temerilor investitorilor legate de criza datoriilor. Mario Draghi a precizat, la o conferinţă în Paris, că problemele cu care se confruntă moneda euro sunt cauzate de lipsa politicilor fiscale coordonate, iar soluţia o reprezintă o integrare economică mai strânsă în zona euro. El a respins ideea emiterii unor eurobonduri de către statele din zona euro şi a sugerat că aceste ţări ar trebui să adopte reglementări privind o disciplină bugetară mai riguroasă.

• FMI insistă că Europa trebuie să recapitalizeze băncile

Băncile europene au nevoie de capital suplimentar, a insistat ieri Chris-tine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional. Domnia sa a precizat: "Credem că, pe ansamblu, este necesară recapitalizarea băncilor europene, astfel încât ele să fie suficient de puternice pentru a face faţă riscurilor legate de criza datoriilor şi creşterea economică slabă". Recapitalizarea este necesară pentru a evita extinderea problemelor, a adăugat Lagarde.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional a repetat apelul făcut în urmă cu câteva zile privind majorarea urgentă a capitalului băncilor europene. Declaraţiile sale au fost criticate de unele oficialităţi europene, care au replicat că sistemul bancar european este adecvat capitalizat.

• Acţiunile băncilor europene, minimul ultimelor 29 de luni

Cotaţiile băncilor europene au coborât ieri la minimul ultimelor 29 de luni şi au afectat negativ bursele, din cauza temerilor privind creditele ipotecare subprime şi o nouă recesiune, dar şi a lipsei de unitate politică care poate zădărnici eforturile de rezolvare a crizei datoriilor din regiune. "Şansele unei recuperări pe termen scurt rămân slabe, întrucât îngrijorările privind criza din zona euro, reformele structurale şi procesul pentru vânzarea incorectă de instrumente financiare garantate prin credite ipotecare au un impact negativ supra pieţei", a declarat Manoj Ladwa, senior trader la ETX Capital, citat de Mediafax.

Indicele STOXX Europe 600 Banks se afla în scădere cu 5,5% la 10:51 GMT. Faţă de începutul anului, indicele a pierdut 33%, după patru luni consecutive de declin.

Acţiunile Royal Bank of Scotland (RBS) au înregistrat una dintre cele mai mari scăderi din sectorul bancar, de peste 12%, în timp ce costul de asigurare a datoriei băncii pe cinci ani a urcat cu 2,4 puncte procentuale. RBS este cea mai expusă dintre băncile europene confruntate cu un proces pentru daune de miliarde de dolari intentat de autorităţile de reglementare din SUA din cauza unor nereguli în privinţa vânzării de instrumente financiare garantate prin ipoteci subprime.

Cotaţia Deutsche Bank a coborât cu aproape 9%, afectată, pe lângă procesul din SUA, şi de informaţii apărute în presă privind o anchetă a autorităţilor antifraudă din Marea Britanie.

• BCE a acordat băncilor din Portugalia finanţare de 46 miliarde de euro

Nivelul împrumuturilor instituţiilor de creditare portugheze de la Banca Centrală Europeană a crescut în august cu 4%, transmite Agerpres. Banca Portugaliei a anunţat că, la sfârşitul lunii trecute, împrumuturile instituţiilor de creditare portugheze de la BCE se ridicau la 46 miliarde de euro (64,94 miliarde de dolari), după ce în iulie s-a înregistrat un avans de de 0,8%. Aceste date subliniază dependenţa băncilor din Portugalia de fondurile oferite de BCE, în condiţiile dificultăţilor cu care se confruntă acestea la finanţarea de pe pieţe. Suspiciunile privind pierderile potenţiale din sistemul bancar au dus la închiderea efectivă a pieţei interbancare pentru multe instituţii, forţându-le să devină dependente de finanţarea BCE. Din acest motiv analiştii se întreabă dacă BCE va avea curajul să crească din nou rata dobânzii pentru a contracara efectele majorării inflaţiei, în situaţia în care multe bănci depind de finanţarea BCE pentru a rămâne pe linia de plutire. Principalele bănci portugheze au trecut în iulie testele de stres derulate de UE, dar Banca Centrală a Portugaliei le-a cerut să-şi majoreze capitalul şi să-şi reducă dependenţa de fondurile BCE. În aprilie, Portugalia a devenit a treia ţară din zona euro care a solicitat un pachet de asistenţă financiară, după Grecia şi Irlanda. Portugalia a încheiat un acord pe trei ani cu UE şi FMI prin care va primi 78 miliarde de euro, inclusiv 12 miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor. De asemenea, statul ar putea garanta până la 35 miliarde de euro din emisiunile de obligaţiuni ale băncilor.

• • Randamentul obligaţiunilor elene pe doi ani depăşeşte pentru prima dată preţul de tranzacţionare

Randamentul obligaţiunilor pe doi ani emise de Grecia a depăşit pentru prima dată preţul de tranzacţionare al acestora, iar randamentele titlurilor Germaniei pe zece şi doi ani au atins minime record, după ce declinul de pe burse a crescut cererea de active sigure. Pentru titlurile elene pe doi ani, randamentul a crescut cu 2,72 puncte procentuale, la 49,92%, în contextul declinului preţului de tranzacţionare până la 49,78% din valoarea nominală. Acesta a depăşit, astfel, pentru prima dată, preţul de tranzacţionare. Randamentul obligaţiunilor pe zece ani a urcat cu până la 0,65 puncte procentuale, la un nou record pentru zona euro, de 18,93% (n.r.dacă preţul de piaţă al obligaţiunii scade, atunci, randamentul său curent sau randamentul său la maturitate cresc).

Obligaţiunile germane au evoluat pozitiv pentru a treia zi consecutiv, după ce o înfrângere a partidului cancelarului Angela Merkel în unul din landurile germane a amplificat speculaţiile că Germania se va implica mai puţin în eforturile de a rezolva criza datoriilor suverane din zona euro.

Randamentul obligaţiunilor germane pe zece ani a coborât cu 0,1 puncte procentuale, la 1,9%, până la 13:12 (ora Londrei), după ce a atins un minim de 1,894% pe parcursul zilei. Obligaţiunile pe doi ani au înregistrat un declin de 0,08 puncte procentuale, la 0,45%, după un minim al şedinţei de 0,425%.

"Tema de fundal a pieţelor este lipsa de încredere, atât în economia reală cât şi în sectorul financiar. Din acest motiv randamentele activelor sigure, precum obligaţiunile germane şi titlurile Trezoreriei SUA, rămân scăzute", a declarat Peter Chatwell, analist la Credit Agricole Corporate & Investment Bank Londra.

Titlurile pe zece ani ale Italiei au înregistrat o creştere a randamentului de 0,22 puncte procentuale, la 5,51%, maximul din 8 august, dată la care Banca Centrală Europeană (BCE) a început achiziţiile de obligaţiuni pentru a limita creşterea costurilor de împrumut. Pentru instrumentele financiare pe doi ani, avansul a fost de 0,43 puncte, la 3,95%. Premierul italian, Silvio Berlusconi, a acceptat săptămâna trecută schimbări ale planului de austeritate de 45 de miliarde de euro, anunţat la 5 august, care a convins BCE să cumpere obligaţiuni italiene. Preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, a declarat, săptămâna trecută, că Italia trebuie să-şi confirme angajamentul pentru reducerea deficitului.