English
Actualizare 21:11 Ankara respinge îndemnul Bruxellesului la o anchetă privind presupusele nereguli de la referendum
Principalul partid de opoziţie din Turcia a cerut astăzi, în mod oficial, anularea referendumului pe tema extinderii puterilor preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, al cărui Guvern a respins îndemnul Bruxellesului la o anchetă cu privire la "presupuse nereguli", relatează AFP.
Suspiciunile de fraudare prezentate de opoziţie au la bază decizia de ultim moment a Înaltului Consiliu Electoral (YSK) de a considera valide buletine nemarcate cu ştampila oficială a autorităţilor electorale.
Principalul partid de opoziţie, CHP, şi formaţiunea prokurdă HDP, afirmă că această decizie a YSK a favorizat victoria taberei "da", care a obţinut o mică majoritate, de 51,4% din voturile exprimate, potrivit rezultatului provizoriu anunţat de presă.
Vicepreşedinteke CHP Bulent Tezcan a depus astăzi un recurs la YSK, la Ankara, prin care cere în mod oficial anularea referendumului.
"Voinţa naţională a fost furată", a declarat Tezcan, denunţând după depunerea recursului "rezultate ilegitime", potrivit News.ro.
Deplângând faptul că nu există niciun mijloc de înregistrare a numărului buletinelor vizate de această măsură YSK, el a subliniat că "există doar un lucru de făcut (...), anularea acestui vot".
Câteva zeci de persoane s-au adunat în faţa sediului YSK în vederea semnării unei petiţii prin care se cere anularea scuritnului.
Dacă preşedintele american Donald Trump l-a sunat pe Erdogan să-l felicite, fără rezerve, Uniunea Europeană a îndemnat astăzi Ankara la o "anchetă transparentă cu privire la presupuse nereguli comise în timpul referendumului".
"Îndemnăm (...) autorităţile să deschidă o anchetă transparentă cu privire la presupusele nereguli care au fost constate de observatorii" internaţionali, a declarat astăzi un purtător de cuvânt al Comisiei Europene (CE), Margaritis Schinas, îndemnând la "reţinere".
Turcia a respins imediat acest îndemn.
"O asemenea declaraţie speculativă din partea unui purtător de cuvânt nu poate să fie acceptată", a declarat ministrul turc însărcinat cu Afaceri Europene, Omer Celik, în opinia căruia UE trebuie să respecte "procesele democratice".
Erdogan a repetat luni că va promulga o lege cu privire la reintroducerea pedepsei cu moartea dacă Parlamentul votează în acest sens şi s-a declarat pregătit să convoace altă consultare populară cu privire la acest lucru.
O asemenea măsură riscă să pună capăt procesului de aderare a Turciei la UE, blocat de ani de zile.
O misiune comună de observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Consiliului Europei (CoE) a apreciat luni că scrutinul nu s-a ridicat "la înălţimea criteriilor" europene şi a subliniat că această campanie s-a desfăşurat în condiţii inechitabile şi a favorizat tabăra "da".
Concluziile observatorilor au provocat furia preşedintelui turc, care i-a somat "să stea la locul" lor. "Noi nu vedem şi nu ţinem cont de vreun raport pe care-l puteţi pregăti", a declarat şeful statului.
"Voinţa naţiunii s-a exprimat liber la urne, acest caz s-a încheiat", a declarat astăzi premierul turc Binali Yildirim.
Yildirim a anunţat totodată că Erdogan va fi invitat, după anunţarea rezultatelor definitive - la sfârşitul lui aprilie, să reintre în patridul aflat la putere, AKP - preşedintele Republicii nu putea până acum să fie membru de partid -, punându-se astfel în aplicare primul punct al revizuirii Constituţiei.
Prin victoria sa, Erdogan, care a scăpat unei tentative de lovitură de stat pe 15 iulie, ar putea, teoretic, să rămână la şefia statului până în 2029. El a deţinut postul de şef al Guvernului din 2003 şi până în 2014, când a fost ales preşedinte.
Această revizuire a Constituţiei prevede transferul puterii executive preşedintelui, care va putea să guverneze prin decrete, şi suprimarea postului de premier.
Cotidianul Hurriyet a scris astăzi că se pregăteşte o remaniere ministerială de anvergură şi că nu sunt excluse alegeri anticipate în primăvara lui 2018.
(S.A.)
------------
Actualizare 10:07 Un observator susţine că există suspiciuni cu privire la 2,5 milioane de voturi în referendumul din Turcia
Reprezentantul austriac din misiunea de observare a Consiliului Europei, Alev Korun, a declarat că există suspiciuni cu privire la până la 2,5 milioane de voturi înregistrate în referendumul constituţional, iar aceste nereguli ar fi putut să încline balanţa electorală spre tabăra favorabilă extinderii puterilor preşedintelui Erdogan, transmite Reuters.
"Există suspiciuni că până la 2,5 milioane de voturi au fost manipulate. Acest lucru are legătură cu faptul că legea permite doar buletinele de vot oficiale. Dar autoritatea electorală a decis să admită şi plicurile care nu au nicio ştampilă oficială", a declarat Korun.
51,4% dintre alegătorii turci au susţinut la urne reformele constituţionale, care prevăd extinderea puterilor pentru preşedintele Recep Tayyip Erdogan.
De asemenea, preşedintele turc a respins vehement criticile formulate de observatorii OSCE, care au denunţat o serie de nereguli şi au precizat că procedurile folosite în cadrul votului cu privire la extinderea puterilor preşedintelui "nu se ridică la înălţimea" standardelor internaţionale.
OSCE a prezentat luni o serie de nereguli în referendum. În acest sens, observatorii au anunţat că decizia de a valida buletine de vot care nu aveau ştampila de control a subminat garanţiile împotriva fraudării.
Organizaţia a mai citat între aceste nereguli distorsiuni în campania dinainte de vot în favoarea taberei "da", intimidarea campaniei "nu" şi faptul că întrebarea adresată în referendum nu a fost tipărită pe buletinul de vot.
"Mai întâi aflaţi care vă este locul! Nu vom vedea ori auzi rapoartele motivate politic pe care le pregătiţi", le-a spus preşedintele turc observatorilor internaţionali de la OSCE.
Autoritatea electorală a confirmat victoria "taberei da", în ciuda neregulilor semnalizate de către opoziţia din Turcia.
(A.C.)
----------
Vicepremierul Numan Kurtulmus a anunţat luni noaptea prelungirea cu trei luni a stării de urgenţă, fiind vorba de a treia extindere după lovitura de stat eşuată din noaptea de 15-16 iulie, transmite Reuters.
De asemenea, starea de urgenţă urma să fie înlăturată miercuri dacă guvernanţii nu votau o nouă prelungire.
Vicepremierul turc a explicat că prelungirea stării de urgenţă s-a făcut la recomandarea Consiliului Naţional de Securitate, după victoria crucială înregistrată în referendumul constituţional de către preşedintele Recep Tayyip Erdogan.
Consiliul Naţional de Securitate s-a reunit la palatul prezidenţial, fiind prezidat de către Erdogan.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a revendicat duminică o victorie strânsă la refrendumul privind extinderea prerogativelor sale, iar opoziţia, care îl acuză de derive autoritare, susţine că votul a fost fraudat, relatează AFP.
Şeful Înaltei Comisii Electorale (YSK) a confirmat victoria taberei "da" la consultarea populară, precizând că devansează tabăra "nu" cu aproximativ 1,25 de milioane de voturi, în condiţiile în care, la acel moment, rămăseseră numai 600.000 de buletine de numărat.
Aproximativ 55,3 milioane de turci au fost chemaţi la vot, iar rata de participare a fost revizuită la 85%, faţă de 86% cât fusese anunţat iniţial, potrivit YSK.
Peste 55% dintre turcii din ţara noastră au votat împotriva modificării Constituţiei la referendum, iar peste 44,6% au votat în favoarea modificărilor care ar spori puterile preşedintelui, arată rezultatele anunţate după numărarea a 1846 de voturi.
Mai exact, 824 de oameni au votat pentru modificarea Constituţiei, iar 1.022 împotrivă.
După referendum, cele 18 amendamente ale Constituţiei vor transforma Turcia dintr-o republică parlamentară într-o republică prezidenţială. Modificările includ, printre altele, abolirea funcţiei de premier. Astfel, preşedintele va numi cabinetul şi va avea un număr de vicepreşedinţi. Parlamentul nu va mai monitoriza miniştrii şi nu va mai avea dreptul să iniţieze moţiuni de cenzură.
Preşedintele nu va mai fi nevoit să rămână neutru, ci va putea să îşi menţină afilierea politică. În prezent, preşedintele trebuie să se retragă din partid după alegeri.
În plus, şeful statului va putea numi patru din totalul de 13 judecători ai celei mai înalte instanţe judiciare din ţară.
Modificările vor intra în vigoare după alegerile generale din noiembrie 2019.
Într-un discurs televizat după ce rezultatele au devenit clare, şeful statului a salutat o "decizie istorică" a poporului turc şi a îndemnat ţările străine să respecte rezultatul scrutinului.
La scurt după aceea, Erdogan a evocat posibilitatea organizării unui nou referendum, de această dată privind reintroducerea pedepsei capitale - o iniţiativă care ar pune capăt procesului de aderare a Turciei la Uniunea Europeană.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
