English
Trăim vremuri în care apetitul pentru război al deţinătorilor puterii, slăbiciunea în faţa acţiunilor de tip război a instituţiilor de drept, naţionale şi internaţionale, precum şi toleranţa omului "media-masificat", al post-modernităţii, faţă de eventualitatea unui război au devenit periculos de mari. Dacă mai adăugăm la aceasta şi contribuţia unor "actori raţionali" din lumea liderilor politici, categoria "Putin, Trump şi Kim Jong-un", posibilitatea unui război major în lume devine măsurabilă, nu doar în termeni de probabilităţi.
Cuvîntul război este un cîine credincios al omului. Îl însoţeşte peste tot la trecerea lui prin istorie, de la primele licăriri de umanitate şi pînă astăzi. Oamenii au vînat şi omorît oamenii altor comunităţi şi civilizaţii, în mod organizat, cu metodă, ba chiar cu ştiinţă, de cînd se ştiu. O fac şi astăzi, pentru aceleaşi tipuri de motive. A făcut-o Cezar în Galia, care a dobîndit nu doar faima şi autoritatea unui mare comandant de oşti, ci şi averea colosală, rezultată, în principal, din trecerea în caseta personală a veniturilor rezultate din vînzarea ca sclavi a peste un milion de prizonieri. Au făcut-o, se pare, Bush şi Putin pentru averi nu mai puţin consistente, dobîndite direct sau prin camarilele care s-au înfruptat, la prima mînă, din "prada de război". Cei puternici o fac, aşadar, pentru resurse, autoritate, putere, statut, prestigiu şi plăcere ludică. În cazul celor "făr' de", războiul este, fie doar o altă obligaţie faţă de autoritatea căreia le sunt supuşi, fie o şansă pentru ascensiunea pe scara socială, ori pur şi simplu pentru a dobîndi acces la resurse care, altfel, le sunt inaccesibile sau neîndestulătoare, începînd cu hrană şi terminînd cu "prada", cel mai adesea în aur/bani, lucruri de preţ sau pămînt. Cu atîtea motive serioase, profund umane (!!!), nu mai este loc şi nici nevoie de "întîmplare" ori de "accident" pentru a explica, într-o situaţie sau alta, cum şi de ce s-a ajuns la război. Cu toate acestea, există un interval de istorie în care preocuparea decidenţilor pentru a îngrădi drastic rolul întîmplării în declanşarea unui conflict militar major între cele două super-puteri ale lumii, a fost esenţială, atît la nivelul politic-militar, cît şi teoretic, al firavei ştiinţe despre om şi comportamentele sale, individuale şi colective. În era "războiului rece", cînd SUA şi URSS ajunseseră în apropierea concluziei că declanşarea unui conflict nuclear nu are cum să mai separe învingătorii de învinşi, în mormanul de cenuşă radioactivă care ar fi învăluit planeta distrusă Pământ, grija cea mare a devenit evitarea intrării, prin accident, într-o buclă de evenimente care s-ar fi rostogolit apoi, de la sine, pînă în groapa conflictului nuclear. De la celebrele tele-faxuri botezate "telefonul roşu", sau "linia de comunicare directă", instalate în 1963, între Washington şi Moscova, pînă la sistemele moderne de comunicaţii privilegiate, dintre centrele de decizie ale celor două capitale, gestionate de computere, o întreagă infrastructură a fost dedicată comunicării în condiţii de criză pentru a evita declanşarea "prin accident" a unui atac nuclear. Accidentele pot fi "pur tehnice", cum arată declanşările alarmei nucleare, ca urmare a unor erori de funcţionare a sistemelor menite să înregistreze şi să "interpreteze" evenimentele care indică lansarea rachetelor balistice, de către statul advers. Accidentele pot fi, desigur, şi politice, cum ar fi angrenarea într-un conflict cu componentă militară semnificativă, care atrage reacţia celeilalte părţi şi, de aici, posibilitatea intrării într-un ciclu de escaladare care se poate termina cu trecerea, mai mult sau mai puţin "accidentală", peste pragul nuclear.
Ceea ce se întîmplă astăzi, în lume, mai ales în politica marilor puteri nucleare, este o relaxare fără precedent în legătură cu posibilitatea unui conflict major prin accident. Incidente militare care s-ar putea termina uşor cu doborîrea unui aparat militar advers (avion, navă de luptă) se repetă tot mai des; componenta militară este folosită pe scară largă în conflicte şi crize politice, cu intervenţii şi operaţiuni pe durata mare, (Afganistan, Irak, ca să nu mai vorbim despre Orientul Mijlociu), crizele majore sunt rău gestionate, cum este cazul în Ucraina, unde comunitatea internaţională a acţionat mereu tîrziu şi cu mijloace mai mult decît limitate, mulţumindu-se cu sancţiuni economice la adresa Rusiei. Mai nou, lumea asistă, aproape ca la teatru, la "jocul" ameninţărilor directe cu folosirea armei nucleare, proferate de regimul Coreei de Nord la adresa Statelor Unite şi la promisiunile solemne de represalii severe, venite de la Casa Albă, ca şi cînd ar fi vorba despre o banală ciorovăială între doi vecini puşi pe harţă. China refuză să intervină politic decisiv pentru a schimba discursul politic de la Phenian, iar Japonia încurajează ameninţările tăioase venite de la Washington. Dincolo de alte rezoluţii pentru întărirea sancţiunilor care, oricît de întărite, nu au clintit politicile curente ale statelor implicate nici cu o iotă, ONU este incapabilă să intervină decisiv, iar alte mijloace instituţionale nu există! Totul rămîne la latitudinea statelor. Iar statele actori principali ai scenei internaţionale seamănă tot mai mult cu nişte jucători de şah atît de absorbiţi de propria linie de atac preconizată, încît nu mai sunt capabili să acorde importanţă "accidentelor" de parcurs care ar putea să prăbuşească întreaga partidă.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. razboiul - ar trebui scos inafar legii clar
(mesaj trimis de Silvia în data de 11.08.2017, 13:35)
ce se intampla cu Pactul Briand keloo? de ce n u il respecta nimeni!
Acum este momentul sa il intarim!
E trist ca ONU este incapablla sa intervina... decisiv! iar alte mijloace institutionale nu exista. trebuie create, macar acum in ceasul 12 dar probabil se doreste de catre industria de armament sa se testeze armele, sa fie folosite si binenteles sa castige din asta!
Suntem la discretia concernului de armament si al decidentilor politici fara coloana vertebrala si lipsiti de umanism!...
1.1. Pactul Briand -Kellogg (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Silvia în data de 11.08.2017, 13:38)
Pe 24 iulie 1929 intră în vigoare Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Despre acest pact se spune că ar fi scos războiul în afara legii;nu este adevărat. Pactul Kellogg-Briand, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin...
1.2. nicio consecință practică (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Silvia în data de 11.08.2017, 13:42)
Pactul Kellogg-Briand a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, vor adera la acest Pact alte 47 de state, printre care și România.
În 1927, cu ocazia împlinirii a 10 de ani de la intrarea Americii în război,...
1.3. tratat international nu bilateral (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Silvia în data de 11.08.2017, 13:47)
Kellogg duce ideea lui Aristide Briand mai departe, propunând ca tratatul să nu fie unul bilateral, între Statele Unite și Franța, ci unul internațional, la care să poată adera orice stat. Americanii se temeau de ideea unui tratat bilateral;acesta putea fi interpretat ca o alianță ce ar fi obligat Statele Unite să intervină în ajutorul Franței. De aceea, Kellogg propune un tratat deschis. Ulterior, atât americanii, cât și francezii au făcut modificări planului...
1.4. crime împotriva păcii” (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de Penelope în data de 11.08.2017, 13:50)
Pactul Kellogg-Briand se înscrie în seria inițiativelor pacifiste ce au caracterizat perioada interbelică, cu precădere anii '20, prin care statele europene sperau că vor reuși să prevină izbucnirea unui nou război. La fel ca și tratatul Ligii Națiunilor, pactul Kellogg-Briand – simbol al diplomației idealiste din epocă – propunea principii și idei pacifiste grandioase, dar fără aplicabilitate practică.
La doar câțiva ani după semnarea...
1.5. propunere pentru Emanuel Macron (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de Ana în data de 11.08.2017, 13:53)
mai bine mai tarziu decat niciodata! de ce nu ar propune Macron sanctiuni pentru acest Pact International?
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de mitica în data de 11.08.2017, 14:50)
Razboi cu Troia nu se face.dece sa nu se faca?sunt putini cu acces la buton.face un cancer;su o betie.zice daca e sa mor eu,sa moara si altii,sa nu fiu singur.si apasa pe buton.asa e viata si mai vesela si mai trista.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.08.2017, 15:30)
As face o paralela cu regnul animal.In multe privinte nu ne diferentiem de necuvantatoare.Omul traieste intr- o societate,si nu de acum,in care cel puternic invinge,cel mare il inghite pe cel mic etc.Suna cunoscut? Avem ratiune si o folosim in acest scop,de a- l dobori pe cel mai slab.Razboiul este aidoma leilor din savana care asteapta turmele de cornute....
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 11.08.2017, 15:30)
As face o paralela cu regnul animal.In multe privinte nu ne diferentiem de necuvantatoare.Omul traieste intr- o societate,si nu de acum,in care cel puternic invinge,cel mare il inghite pe cel mic etc.Suna cunoscut? Avem ratiune si o folosim in acest scop,de a- l dobori pe cel mai slab.Razboiul este aidoma leilor din savana care asteapta turmele de cornute....
4. fără titlu
(mesaj trimis de Mihai D în data de 11.08.2017, 21:43)
Eu inteleg lumea in felul urmator: sunt 3 mari puteri SUA, Rusia si China. Principiul dupa care am vazut ca aceste puteri actioneaza este ''daca nu ocup eu acest metru patrat unul din ceilalti doi o va face si in timp va deveni mai puternic decat mine, asa ca hai sa ocup EU acel metru patrat ACUM ''. Putin a ocupat Crimeea pentru ca Ukraina incepuse sa se abereze cu UE adica Putin ar fi urmat sa stea cu americanii in coaste-si asa regreta el ca a scapat Romania si Bulgaria din...
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 12.08.2017, 23:15)
tu esti cam redus, mey
4.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 13.08.2017, 09:38)
Ai dreptate, m-ai prins !
5. HAARP
(mesaj trimis de anonim în data de 14.08.2017, 10:08)
Le texte suivant est extrait d'une revue interne du pentagone : "the revolution in military affairs - strategic studies institute, US army War college", il a de quoi faire frémir :
"Nos valeurs changent et la technologie s'ouvre sur de nouveaux horizons. Il y a peu, pendant la guerre froide, les opérations psychologiques et l'armement psychologique étaient encore primitifs.
Alors que nous entrons de plein pied dans l'ère de l'électronique et de la...
6. HAARP- SURA
(mesaj trimis de anonim în data de 14.08.2017, 10:23)
HAARP este construit prin eforturile comune ale Fortelor Militare Maritime si Fortelor Militare Aeriene ale SUA. Americanii nici nu ascund posibilitatile sistemului. Se afirma ca statia se foloseste pentru influentarea activa a ionosferei si magnetosferei Pamantului. Cu ajutorul HAARP, se pot crea aurore boreale artificiale sau bloca radarele de interceptare timpurie de dincolo de orizont a lansarilor de rachete balistice sau face legatura cu submarinele din oceane si chiar descoperi...
6.1. HAARP un effet de réchauffement globa (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.08.2017, 17:59)
HAARP est une installation très puissante de chauffage ionosphérique qui peut provoquer le réchauffement de la planète et a un effet de réchauffement global, a déclaré le ministre de l’Environnement indien.
Un système d’arme développé par les américains, frappant l’atmosphère avec un faisceau électromagnétique focalisé peut provoquer le réchauffement climatique, a déclaré lundi le gouvernement indien, et il a reconnu que le changement climatique est...
6.2. PE sur HAARP (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.08.2017, 18:04)
le parlement européen ne l'a pas oublié non plus puisqu'un rapport sur l'environnement datant de 1999 permet de confirmer que le projet HAARP est perçu, à juste titre comme un danger global pour la terre et l'humanité. En voici un extrait:
" considère que le projet HAARP (High Frequency Active Auroral Research Project), en raison de son impact général sur l'environnement, pose des problèmes globaux et demande que ses implications juridiques, écologiques...