UN AN DE GUVERNARE DE STÂNGA RADICALĂ Creditorii Greciei încep analiza reformelor

Creditorii internaţionali ai Greciei vor începe, săptămâna aceasta, analiza reformelor implementate de această ţară în ultimul an, după cum a anunţat, vineri, Comisia Europeană. Margaritis Schinas, purtător de cuvânt al Executivului de la Bruxelles, a informat că discuţiile dintre părţi ar putea începe "la începutul acestei săptămâni".

Şeful fondului de salvare a zonei euro, Klaus Regling, a declarat, în ianuarie, că se aşteaptă ca analiza reformelor să se finalizeze "înainte de Paşti".

Ca să obţină o evaluare pozitivă, Grecia trebuie, printre altele, să demonstreze că reformează sistemul de pensii, că înfiinţează un nou fond de privatizare şi că va găsi măsuri menite să genereze excedent bugetat primar în perioada 2016-2018.

Odată finalizată analiza, ţările din zona euro pot să lanseze negocierile cu Atena pe modalitatea în care poate fi "reprofilată" datoria ţării, astfel încât să o facă mai uşor de gestionat. Conform oficialilor ţărilor din zona euro, aceştia nu se gândesc la o ştergere de datorii pentru Grecia, ci la o posibilă extindere a maturităţilor debitelor, acordarea de perioade de graţie şi modificarea unor dobânzi.

La data de 25 ianuarie s-a împlinit un an de când guvernul de stânga-radicală a fost ales în Grecia. Anul trecut, după victorie, tânărul premier Alexis Tsipras promitea să dea o lovitură decisivă austerităţii. Aşteptările alegătorilor erau mari, însă la un an de atunci, partidul Syriza nu face altceva decât să implementeze măsurile de austeritate pe care le critica anterior şi pe care, după cum declară, "s-a văzut nevoit" să le accepte vara trecută.

În ianuarie 2015, conducerea Syriza era convinsă că, dacă respinge un nou pachet de salvare din partea creditorilor europeni, aceştia din urmă vor accepta ca Grecia să elimine austeritatea, pe fondul turbulenţelor financiare şi politice generalizate. Însă, conform speciaştilor, riscurile pe care le-ar fi creat zonei euro această posibilitate erau mult mai grave pentru Grecia. Syriza dădea semne că negociază dur, ca să ajungă la un "compromis onorabil", să relaxeze austeriatea şi să diminueze, astfel, datoria naţională.

Dar politicienii UE nu au luat în serios intenţiile Syrizei, generând escaladarea ostilităţii dintre părţi.

Astfel, în februarie 2015, responsabilii europeni au obligat noul guvern elen să adopte ţinte de excedent bugetar, să implementeze reforme, să-şi îndeplinească toate obligaţiile privind datoria şi să se abţină de la utilizarea fondurilor de salvare existente pentru orice alt scop decât salvarea băncilor.

Condiţiile din ţară au devenit tot mai disperate, guvernul a rămas fără lichidităţi, băncile - la fel, iar economia abia "se târa". În iunie, Grecia a fost obligată să impună controale de capital şi să declare vacanţă bancară, iar în iulie, Tsipras a organizat un referendum pe marginea unui nou pachet de asistenţă. În mod surprinzător, 62% dintre greci au votat pentru respingerea unui nou pachet de salvare, aşa cum voia Tsipras. Însă, odată ce a văzut acest rezultat, a realizat că, în practică, refuzul nu ar face altceva decât să ducă la ieşirea ţării din zona euro, pentru care guvernul de la Atena nu era pregătit. Confruntat cu rezultatele deplorabile ale propriei strategii, Tsipras a renunţat la ideile sale, acceptând un nou pachet de salvare de la creditorii străini, în sumă de 86 de miliarde de euro, pe trei ani.

De atunci, guvernul elen a adoptat o politică menită să genereze surplus bugetar, a majorat taxele, a lansat negocieri pentru vânzarea băncilor elene către fonduri speculative, a privatizat aeroporturi şi porturi, iar acum se pregăteşte să taie pensiile. Printre cele mai contestate măsuri adoptate de guvernul elen se numără eliminarea a zeci de scutiri de taxe sau categorii de pensii speciale, păstrate de guvernele anterioare.

Astfel, persoanele care, la momentul pensionării, nu au vârsta minimă de pensionare de 67 de ani, se vor vedea cu pensiile reduse cu 10%. În plus, va fi desfiinţat venitul minim alocat vârstnicilor care nu beneficiază de pensie.

Conform presei străine, noul plan mai prevede că pensiile minime garantate de stat vor fi tăiate la jumătate, la de 384 de euro, iar restul pensiilor vor depinde de venitul persoanei, respectiv de anii de constribuţie la sistemul de asigurări sociale.

• Deficit bugetar cu mult peste obiectivul Atenei

Grecia a avut un excedent bugetar primar (înainte de plata dobânzilor şi excluzând veniturile excepţionale) de 2,270 miliarde de euro în 2015, faţă de un surplus de 1,872 miliarde de euro în 2014, însă mai mic decât ţinta revizuită a Ministerului Finanţelor, de 3,257 miliarde euro, conform oficialilor de la Atena.

Bugetul de stat, conform veniturilor revizute, a înregistrat un deficit de 3,530 miliarde euro în 2015, faţă de 3,697 miliarde de euro în 2014, respectiv o ţintă de deficit de 2,573 miliarde euro.

Datele oficiale arată că veniturile nete bugetare au însumat 51,421 miliarde de euro, cu 3,1% mai puţin decât ţinta, ceea ce reflectă venituri necolectate de la Eurosystem. Veniturile bugetare obişnuite au totalizat 46,589 miliarde euro, cu 4,2% mai reduse faţă de ţinta pe 2015. Însă, veniturile din taxele aplicate persoanelor fizice au depăşit ţinta cu 2,5%, taxele pe veniturile speciale - cu 6,1%, cele pe proprietăţi - cu 10,9%, veniturile din TVA - cu 1,2%, iar taxele pe alte tranzacţii au sporit cu 25%.

În acest timp, taxele colectate din sectorul corporate au scăzut cu 0,5% sub ţintă, cele din TVA pe tutun - cu 3,7% şi cele pe alte produse de consum - cu 17,6%.

Veniturile din taxe au totalizat 2,922 miliarde euro anul trecut, cu 448 de milioane sub ţinta bugetară.

• Ianuarie - o lună cu manifestaţii în oraşele elene

Syriza este un exemplu de guvern de stânga care nu doar că nu şi-a putut ţine promisiunile, ci a adoptat un program al opoziţiei, care presupune austeritate, generând nemulţumiri care au dus oamenii în stradă.

Mai multe manifestaţii de protest ale transportatorilor feroviari din Grecia au perturbat traficul din ţară în zilele de 12,14,19 şi 21 ianuarie.

În 20 ianuarie, Grecia a fost lovită de o grevă de două zile, declanşată de sindicatele marinarilor, traficul naval dinspre Grecia continentală şi insule fiind blocat. Greviştii şi-au exprimat protestul faţă de proiectul legislativ care prevede ca fondurile pentru pensii ale marinarilor şi docherilor să fie dizolvate într-un fond naţional de asistenţă socială.

Toţi pensionarii din Grecia consideră că ceea ce face guvernul este "o ghilotină pentru sistemul de pensii".

În 27 ianuarie anul acesta, la Atena şi în alte oraşe din Grecia oamenii au ieşit din nou în stradă, manifestându-şi nemulţumirea faţă de reforma sistemului de pensii şi al asigurărilor sociale.

În plus, fermierii au manifestat destul de violent, criticând reformele în sistemul impozitelor şi al pensiilor.