UNCTAD: Europa de Est se confruntă cu riscul unor crize monetare

Statele din Europa de Est se confruntă cu riscul unor crize monetare care ar putea avea consecinţe dezastruoase asupra economiilor lor, a avertizat ieri Heiner Flassbeck, economistul şef al Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare. În opinia analistului, multe din monedele est-europene s-au apreciat ca urmare a acţiunilor speculative iar aceste ţări "sunt în pericol să intre într-o criză clasică a contului curent". "Aceasta este o nouă versiune a unor probleme mai vechi pe care le-am văzut în Asia şi America Latină", a precizat economistul şef al UNCTAD.

În anul 1997 mai multe state asiatice au intrat în criză după ce monedele lor s-au prăbuşit pe fondul unor datorii masive şi al creşterii nivelului dobânzilor. Argentina s-a confruntat cu o problemă similară în 2001 când moneda naţională s-a prăbuşit, numeroşi argentinieni pierzându-şi economiile acumulate.

În raportul său anual, UNCTAD a apreciat că ingrediente similare pentru acest gen de criză au apărut în Europa de Est şi Asia Centrală. Ambele regiuni au "acumulat un nivel substanţial al datoriei externe şi se confruntă cu deficite semnificative de cont curent ca urmare a supraevaluării monedelor lor" astfel că statele din aceste regiuni "ar putea să se confrunte cu o creştere bruscă a costurilor de finanţare şi riscă o depreciere dramatică a valorii monedelor lor naţionale", susţine UNCTAD.

În perioada cuprinsă între 1999 şi 2007 monedele statelor din Europa de Est şi Rusia s-au apreciat cu peste 30% în raport cu un index al principalelor valute. În plus, deficitele de cont curent ale acestor state au crescut şi ele cu aproximativ nouă procente din Produsul Intern Brut, de două ori mai mult decât în 1999. În Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania şi România, deficitul de cont curent a crescut la un nivel mai mare de două cifre din PIB, potrivit UNCTAD. De asemenea, aprecierea monedelor acestor state este amplificată de faptul că băncile centrale au majorat dobânzile pentru a ţine sub control inflaţia.

"Ne confruntăm cu faptul că există o speculaţie pe monedele acestor state deoarece multe dintre ele au niveluri ale inflaţiei mai mari decât restul lumii, şi în consecinţă au dobânzi de referinţă mai mari", apreciază Heiner Flassbeck.

Dobânzile mai mari de pe aceste pieţe oferă un stimulent pentru a face speculaţii cu aceste monede sub forma unor operaţiuni denumite carry trade, în cadrul cărora speculatorii împrumută monede care au dobânzi mici pentru a reinvesti în monede care oferă un nivel mai mare al dobânzilor. "Speculatorii obţin profituri mai mari însă statele au de suferit şi mai devreme sau mai târziu vor intra într-o criză financiară şi într-o depreciere dramatică", avertizează Heiner Flassbeck.

Potrivit economistului şef al UNCTAD, moneda unei ţări cu o inflaţie ridicată ar trebui să se deprecieze şi nu să se aprecieze. Problema este că odată cu deprecierea unei monede, statele cu niveluri ridicate ale datoriei în valută străină se confruntă cu o creştere a datoriei. UNCTAD susţine că ajustarea monetară este inevitabilă pentru a soluţiona problema dezechilibrelor.

Letonia se alătură Estoniei şi intră în recesiune

Economia Letoniei a intrat în recesiune, conform datelor statistice publicate ieri, după terminarea unei perioade de creştere explozivă a consumului, într-o situaţie similară fiind şi vecina sa, Estonia. Letonia a avut o creştere economică puternică în 2007, dar piaţa imobiliară şi construcţiile atât din Letonia, cât şi din Estonia au suferit o modificare susţinută a tendinţei. O definiţie comună a recesiunii este dată de două trimestre consecutive de evoluţie negativă a economiei, situaţie în care se află şi Estonia.