English
Actualizare 17:57 Tăriceanu: "Modificările legilor Justiţiei pun ordine în texte folosite de procurori pentru consolidarea unei zone de putere"
Modificările aduse de parlamentari legilor Justiţiei pun ordine într-o serie serie de texte normative care ar fi fost folosite de procurori ca pretexte pentru consolidarea unei "zone de putere incompatibile" cu un regim democratic, a declarat astăzi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, potrivit Agerpres.
La dezbaterile din plenul Senatului referitoare la modificarea Legii privind statutul magistraţilor, Tăriceanu a afirmat, în numele grupului ALDE: "Până a fi pe atât de curajoase pe cât unii dintre noi am sperat, aceste modificări şi completări au darul de a pune ordine într-o serie de texte normative ce au fost folosite de procurori ca pretexte pentru consolidarea unei zone de putere deopotrivă instituţională şi personală ce nu este prevăzută în Constituţie şi nici nu este compatibilă cu un regim democratic. De mai bine de zece ani, procurorii, cu precădere cei de la DNA, dar nu exclusiv, şi-au arogat o calitate pe care Constituţia nu le-o încredinţează şi anume independenţa. Potrivit legii fundamentale, judecătorii sunt cei care trebuie să se bucure de independenţă, în timp ce procurorilor (art. 132 alin. 1 din Constituţie) atât sub control ierarhic, cât şi sub autoritatea Ministrului Justiţiei li se cere să fie imparţiali. Independenţa procurorilor a fost invocată astăzi ca un adevăr revelat asociat întotdeauna luptei împotriva corupţiei, transformată, la rândul ei, într-un soi de religie laică cu preoţi, preotese, cu o masă de fideli fanatici sau care mimează fanatismul din laşitate, ignoranţă, din interes sau frică. Poate îi transmiteţi domnului Orban".
Preşedintele Senatului a adăugat că legile Justiţiei nu au suferit "o modificare substanţială" şi a susţinut că în Parlament a existat "prea puţină disponibilitate de partea majorităţii, dar şi de partea Opoziţiei de a asculta argumente, de a discuta raţional şi logic".
Tăriceanu a spus: "Nici comisia specială comună şi nici colegii din Camera Deputaţilor nu au procedat la o modificare substanţială a legilor Justiţiei, (...) lucrând într-un climat îndeobşte ostil marcat inclusiv în Parlament de tonalităţi agresive şi iraţionale. Colegii din comisia specială au propus o operă mult mai modestă, dar aş spune totuşi nu mai puţin preţioasă şi necesară. În termeni juridici, ei s-au comportat mai degrabă ca nişte glosatori. Au lămurit în cuvinte clare şi precise înţelesul pe care legiuitorul l-a atribuit iniţial atunci când a redactat şi adoptat prevederile cuprinse în Legile 303, 304 şi 317 din 2004. În al doilea rând, au pus în acord articolele de lege pe care au lucrat cu numeroasele hotărâri succesive ale CCR (Curtea Constituţională, n.r.). Aceasta este realitatea şi nu cea pe care unii, încercând să dezinformeze, au prezentat-o. Prin urmare, nu avem, deci, a ne pronunţa asupra unei piese de legislaţie complet nouă".
Potrivit preşedintelui ALDE, deşi majorităţii i-a lipsit îndrăzneala să facă "un pas hotărât înainte", schimbările aduse legilor Justiţiei au fost criticate: "Ne-a lipsit poate îndrăzneala să facem un pas hotărât înainte. Paradoxal, unora li s-a părut că schimbările aduse de proiectele legislative pe care le vom lua în dezbatere (la Senat - n.r.) sunt insuportabil de ample. Cine sunt cei care ne suspectează, ne acuză chiar de o răscolire radicală a cadrului normativ în care funcţionează Justiţia? Ei bine, în primul rând, şefii marilor Parchete şi magistraţii care se încolonează, de regulă, în urma lor. Apoi o parte din opinia publică ce se manifestă în spaţiul virtual sau care ocupă cu repetiţie străzile Capitalei şi altor oraşe. Şi, nu în ultimul rând, unele voci uneori regretabil de stridente şi ridicol de necredibile din vocile partidelor de Opoziţie. (...) Cei care au contestat aceste modificări legislative nu s-au remarcat, din păcate, nici măcar accidental prin ştiinţa dreptului sau prin cunoaşterea detaliată a textelor puse în dezbaterea publică".
Tăriceanu a amintit că DNA a transmis la sfârşitul săptămânii trecute un comunicat, pe care l-a calificat drept "ultimul exemplu al unei lecturi superficiale".
Preşedintele Senatului a completat: "Comunicatul DNA de la sfârşitul săptămânii trecute nu este decât ultimul exemplu al unei lecturi superficiale, părtinitoare şi mistificatoare a legii. Este îngrijorător să constatăm că unii procurori cu funcţii de mare responsabilitate au devenit experţi în diversiune, agitaţie şi propagandă şi nu se mai tem să îşi afişeze ignoranţa în ştiinţa dreptului. Constituţia le cere în mod explicit procurorilor să fie imparţiali. Am primit în ultimele luni dovezi zdrobitoare despre lipsa de imparţialitate, despre lipsa capacităţii de discernământ a unor şefi de Parchete, iar incapacitatea lor de a citi cu obiectivitate şi echilibru intelectual un text de lege este acum evidentă pentru întreaga societate. Nouă nu ne rămâne decât să îndreptăm ce a determinat această ostilitate iraţională şi profund colorată ideologic faţă de modificarea Legilor Justiţiei, ostilitate declamată public pe un ton şi cu un vocabular ce aminteşte de demascările şi incriminările din anii '50".
Liderul ALDE şi-a întrerupt discursul, care a durat aproximativ zece minute, când mai mulţi senatori USR s-au aşezat în spatele său cu pancarte galbene sub forma unei palme inscripţionate cu textul "Toţi pentru Justiţie".
(S.A.)
--------------
Actualizare 16:29 Ministerul Finanţelor se va întoarce obligatoriu împotriva magistratului care a determinat eroarea judiciară, a decis Senatul
Plenul Senatului a adoptat, astăzi, o serie de amendamente la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, acestea fiind reformulate de către senatorul social-democrat Şerban Nicolae, după ce au fost respinse de către Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei.
Astfel, au fost aduse o serie de modificări la articolul 96, referitor la răspunderea magistraţilor pentru erorile judiciare, după ce senatorii PMP, PNL şi USR au părăsit şedinţa.
Modificările adoptate de plenul Senatului prevăd, potrivit Agerpres: "Pentru repararea prejudiciului produs printr-o eroare judiciară, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile legii, la tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul, după caz. Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive. După ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanţelor Publice se întoarce în mod obligatoriu, pe cale judiciară, împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară. Competenţa de judecată în primă instanţă revine Curţii de Apel Bucureşti, dispoziţiile Codului de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile. Termenul de prescripţie a dreptului de acţiune al statului, prevăzut la alineatul 8 este de un an, de la data când a fost achitat integral prejudiciul".
De asemenea, la propunerea lui Şerban Nicolae au fost adoptate şi alte amendamente, care prevăd că eroarea judiciară atrage răspunderea judecătorilor şi procurorilor, doar în ipoteza în care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă.
Modificările adoptate de către Senat mai prevăd: "Există eroare judiciară atunci când în făptuirea actului de justiţie se determină o desfăşurare greşită a unei proceduri judiciare şi prin aceasta se produce o vătămare drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane. Există rea credinţă atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei, cu ştiinţă prin încălcarea Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a libertăţilor fundamentale prevăzute de Constituţia României ori a normelor de drept material sau procesual a determinat o eroare judiciară. Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei, din culpă, nesocoteşte normele de drept material ori procesual, determinând o eroare judiciară".
Conform altor amendamente adoptate, tot la propunerea senatorului social-democrat, nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
O altă modificare adusă articolului 96 prevede: "Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poată să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea pentru eroare judiciară determinată de rea-credinţă sau gravă neglijenţă".
"După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. 6, statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea credinţă sau gravă neglijenţă a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii", mai arată forma adoptată în Parlament.
(S.A.)
-------------
Actualizare 15:52 Parlamentarii USR vor ataca la CCR proiectul de lege privind Statutul magistraţilor, adoptat de Senat
Parlamentarii USR au anunţat că vor ataca la Curtea Constituţională a României (CCR) propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, adoptată astăzi de Senat, a anunţat preşedintele formaţiunii, deputatul Dan Barna.
Domnia sa a declarat, citat de Agerpres: "Nu este un sfârşit de drum şi vreau să transmit un mesaj foarte clar întregii societăţi: vom continua lupta cu toate instrumentele şi cu toate mijloacele legale, parlamentare şi civice pe care le avem la dispoziţie. Evident că vom contesta la CCR această lege, au anunţat şi colegii de la PNL. Trebuie utilizat orice instrument pe care reuşim să-l identificăm - şi legal, şi civic - pentru a bloca în cele din urmă intrarea în vigoare a unei astfel de legi. Bineînţeles, şi preşedintele va avea punctul său de vedere. Aceste legi sunt împănate de motive de neconstituţionalitate. Colegii mei de la departamentul juridic lucrează în prezent pentru a definitiva textul contestaţiei".
Potrivit lui Dan Barna, "în continuarea săptămânilor în care Parlamentul a devenit pur şi simplu un loc de joacă pentru majoritatea PSD", prioritatea "imaginară şi conştientizată" legată de legile Justiţiei face ca bugetul să fie ignorat.
Liderul USR a adăugat: "Am venit la acest plen reunit care vedem că nu se mai întâmplă, a apărut apoi un mesaj. Constatăm că deciziile Birourilor permanente reunite, cel mai puternic for al Parlamentului, sunt ignorate sau suprascrise prin mesaje pe SMS. (...) Practic, este o joacă cu regulamentul şi cu procedurile fără precedent în istoria acestui parlament".
(S.A.)
-------------
Actualizare 14:54
Senatul a adoptat, în şedinţa plenului de astăzi, în calitate de Cameră decizională, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.
Au fost înregistrate 80 de voturi "pentru", potrivit Agerpres. Senatorii au adoptat câteva amendamente propuse de Şerban Nicolae în plen, prin reformularea unora respinse luni de Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei.
La momentul votului în plen se aflau doar senatori PSD, ALDE şi UDMR.
Senatorii PNL şi USR au părăsit sala de plen a Senatului în jurul orei 14.30 pentru a participa la şedinţa plenului comun pentru dezbaterea bugetului, care, potrivit programului aprobat de Birourile permanente reunite, trebuia să înceapă la ora 14.00.
Reprezentanţii PNL şi USR şi-au susţinut o mică parte dintre amendamentele formulate de ei şi respinse în Comisia specială.
Senatorii PMP au părăsit lucrările plenului dimineaţă, la începerea dezbaterilor pe acest proiect de act normativ.
(C.A)
----------
Actualizare 14:40 PNL şi USR părăsesc şedinţa de plen a Senatului
Senatorii Mario Oprea, PNL şi Cristian Ghica, USR au anunţat astăzi că reprezentanţii acestor formaţiuni vor părăsi sala de plen a Senatului, în condiţiile în care s-a decis prelungirea şedinţei, deşi, potrivit programului adoptat de Birourile permanente reunite, ar fi trebuit să înceapă dezbaterile celor două Camere pe buget.
Senatul a decis prelungirea şedinţei de plen, până la epuizarea dezbaterilor asupra modificărilor propuse la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
(A.C.)
----
Actualizare Orban către Tudose: "Folosiţi-vă funcţia pentru a stopa atrocităţile propuse pentru modificarea legilor Justiţiei"
Preşedintele PNL, Ludovic Orban, i-a transmis astăzi o scrisoare deschisă premierului Mihai Tudose prin care îi cere să se folosească de funcţia de şef al Guvernului pentru a stopa modificarea legilor justiţiei şi a Codurilor penale, pe care le consideră a fi "atrocităţi" şi un derapaj de la democraţie.
În scrisoarea deschisă a preşedintelui PNL, Ludovic Orban, care se adresează premierului Tudose, transmisă redacţiei noastre se mai menţionează: "Nu se poate să nu ştiţi că ceea ce face PSD-ALDE în Parlament deteriorează grav imaginea României şi va compromite pe termen lung capacitatea ţării de a-şi promova interesele în plan european şi internaţional. Vă somez să luaţi atitudine faţă de acest derapaj de la democraţie în acest moment! În mod efectiv, să-i convingeţi pe parlamentarii PSD-ALDE care vă sprijină să nu voteze aceste legi, care lovesc dur în temelia democraţiei, răstoarnă conceptul de dreptate în societate, suprimă independenţa Justiţiei, afectează drepturile şi libertăţile fundamentale. În caz contrar, dacă legile vor fi adoptate şi dacă ele contravin flagrant punctelor de vedere publice exprimate de dumneavoastră, nu vă rămâne de făcut decât un singur lucru: să vă depuneţi mandatul de prim-ministru".
Acesta i-a mai transmis premierului că lucrurile au ajuns într-un punct critic, în care obtuzitatea actualei majorităţi PSD-ALDE comportă riscuri de instabilitate socială accentuată, iar continuarea acestor demersuri parlamentare, "în acest mod abuziv", nu face decât să radicalizeze mişcările de protest din societate.
Liderul PNL l-a mai avertizat pe Mihai Tudose următoarele:"Vă invit să vă răspundeţi singur la următoarea întrebare: Ce-i veţi spune unei persoane apropiate atunci când va fi victima unei infracţiuni care nu va putea fi dovedită? Că trebuia scăpat Dragnea şi Tăriceanu şi «asta-i viaţa»? Nu le luaţi dreptul românilor la Justiţie, pentru că este garanţia stabilităţii sociale a unei democraţii. Nu afectaţi drepturile şi libertăţile majorităţii cetăţenilor pentru a oferi privilegii unei grupări de potentaţi. Nu aşezaţi agresorii deasupra victimelor. Nu-i aduceţi pe oameni în pragul disperării pentru a-şi face dreptate singuri".
(V.D.)
---
Actualizare 13:52 Şedinţa Senatului, suspendată pentru aproximativ zece minute, în urma unui protest al USR
Şedinţa Senatului, în cadrul căreia sunt dezbătute modificările propuse la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a fost suspendată, timp de aproximativ zece minute, în urma unui protest iniţiat de către senatorii USR.
În timpul discursului preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, reprezentanţii USR s-au poziţionat în spatele acestuia, ţinând în mână pancarte galbene, pe care scria "Toţi pentru Justiţie".
Tăriceanu a declarat că şedinţa se suspendă până ce senatorii USR nu se aşază la locurile lor. Pe parcursul celor aproximativ zece minute, senatorii au rămas în continuare, în picioare, cu pancartele în mână, informează posturile de televiziune.
Ulterior, preşedintele Senatului a decis reluarea lucrărilor şedinţei.
Tăriceanu a menţionat: "Am să remarc următorul lucru: un partid proaspăt intrat în Parlament, un partid aşa-zis civic, este partidul care astăzi în România susţine întărirea instituţiilor represive şi ignoră complet necesitatea protejării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Partidul Securităţii - aşa cum a fost numit - îl vedem astăzi aici pe scenă. Acesta este Partidul Uniunea Salvaţi România. Aţi cerut timp de dezbateri astăzi şi v-am acordat timp de dezbateri fără niciun fel de limită. Prin ceea ce aţi făcut văd că dumneavoastră blocaţi dreptul la expresie al grupurilor parlamentare. E foarte clar, e foarte bine că procedaţi în acest fel".
Tăriceanu a declarat încheiate dezbaterile generale, urmând ca propunerea legislativă să fie supusă votului.
Preşedintele senatorilor PNL, Iulian Dumitrescu, a solicitat însă o pauză de consultări de cinci minute pentru liderii de grup. În urma acesteia, şedinţa a fost reluată.
(A.C.)
-----
Actualizare 13:38 Cîţu: "Liviu Dragnea, eşti iniţiatorul acestor modificări pe legile justiţiei?"
Vicepreşedintele PNL Florin Cîţu îi cere liderului PSD, pe care îl acuză că se ascunde de când au început dezbaterile pe legile justiţiei, să răspundă dacă el este iniţiatorul din umbră al modificărilor respectivelor acte normative şi care este poziţia sa în faţa criticilor aduse de profesioniştii din domeniul judiciar.
Florin Cîţu a scris pe Facebook: "Liviu Dragnea trebuie să răspunzi public! În timp ce tot sectorul justiţie este în fierbere îngrijorat pe bună dreptate de propriul viitor, în timp ce PNL şi opoziţia ne luptăm la baionetă pentru fiecare amendament cu PSD, există o persoană în România care de o lună de zile se ascunde. Din păcate pentru noi toţi este o persoană exterm de importantă şi care conduce cel mai mare partid din România. De aceea eu, senatorul Florin Cîţu, îi solicit public preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, să răspundă public la două întrebări: 1. Liviu Dragnea eşti iniţiatorul acestor modificări pe legile justiţiei? 2. Liviu Dragnea care este poziţia ta faţă de aceste modificări şi faţă de poziţiile contrare ale profesioniştilor din justiţie prezentate prin amendamente la aceste legi?".
Liberalul aminteşte că, în februarie, după apariţia oug 13, Liviu Dragnea a declarat că nu o susţine şi a cerut să fie retrasă.
"Liviu Drganea este momentul să fii bărbat şi să răspunzi public la aceste întrebări", a conchis Cîţu.
(A.C.)
-----
Actualizare 11:17 PMP s-a retras din plenul Senatului de la dezbaterea legilor Justiţiei
Senatorii PMP au părăsit plenul Camerei superioare a Parlamentului ca urmare a respingerii prin vot a propunerii senatorului Traian Băsescu de a fi retrase legile Justiţiei de pe ordinea de zi.
Traian Băsescu a declarat: "PMP a fost consecvent. A fost împotriva înfiinţării comisiei speciale, a fost împotriva preşedintelui comisiei speciale, domnul Iordache, şi-a retras reprezentantul din comisie, nu a participat la votul din Camera Deputaţilor şi nici la dezbatere, nu participăm la vot şi la dezbatere nici în Senat, nici măcar prin prezenţa noastră care ajută la cvorum. Noi nu am pus niciun amendament, pentru ca Comisia Iordache să nu poată spune că «le-am aprobat amendamente». Asta a fost o plasă pe care au servit-o partidelor de opoziţie".
(A.C.)
-----
Proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor ar urma să intre marţi la vot final în plenul Senatului, care este for decizional pe această lege. Cu o zi în urmă, Comisia Iordache a adus mai multe modificări proiectului, faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor, unul dintre amendamente fiind că preşedintele poate refuza motivat, o singură dată, numirea şefilor Parchetului General, DNA şi DIICOT, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
Comisia specială pentru legile Justiţiei a adoptat, ieri seară, după aproximativ nouă ore de dezbateri, Raport de admitere, cu amendamente, la proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor.
Comisia a adus mai multe modificări proiectului, faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor.
Cel mai important amendament prevede că preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Acum, preşedintele nu este limitat la un singur refuz, informează News.ro.
Comisia a mai adoptat un amendament al PSD prin care a fost eliminată proba scrisă de la promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Proba pe care candidatul o va susţine în faţa Secţiei de judecători a CSM este un interviu.
Un alt amendament prevede că soluţiile adoptate de un procuror pot fi infirmate de către procurorul ierarhic superior, dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice. Un alt amendament depus de PSD spune că magistraţii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate.
Tot luni, comisia condusă de Florin Iordache a adoptat un amendament la proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor care prevede că hotărârile secţiilor CSM pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile, la Secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel. În prezent, hotărârile secţiilor pot fi atacate la Plenul CSM, iar hotărârile acestuia sunt definitive şi irevocabile.
Un alt amendament adus luni la proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor prevede că magistraţii trebuie să aleagă între pensiile speciale, iar până la împlinirea a 65 de ani nu pot cumula pensia cu salariul.
De asemenea, Comisia a stabilit, luni, că răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă, penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.
Parlamentarii au mai stabilit că nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror. Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acţiune împotriva Ministerului Finanţelor Publice, iar competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul reclamantul. Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se face în termen de cel mult şase luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.
Legile justiţiei au intrat, luni, într-o procedură accelerată de dezbatere şi vot, fiind posibil ca până miercuri sau joi să fie aprobate toate cele trei proiecte. Rapoartele pentru dezbaterea din plenul Senatului sunt făcute tot de către Comisia specială condusă de Florin Iordache.
Biroul Permanent al Senatului a aprobat joia trecută o procedură de urgenţă accelerată pentru dezbaterea legilor justiţiei în forul decizional: parlamentarii au avut termen de depunere a eventualelor amendamente până luni dimineaţă la ora 9.00 la legea privind organizarea judiciară şi cea privind funcţionarea CSM, comisia specială trebuind să elaboreze raportul în maximum 24 de ore, până marţi dimineaţa la ora 9.00.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat săptămâna trecută cele trei legi ale Justiţiei: luni a fost dat votul final pe legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, iar miercuri au fost votate legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi legea 317/2004 privind funcţionarea CSM.
Senatul este forul decizional în cazul tuturor celor trei acte normative.
Câteva sute de magistraţi au protestat, luni, în faţa instituţiilor, faţă de modificarea legilor justiţiei, dar şi faţă de modificarea Codurilor penale.
În Capitală, aproximativ 500 de magistraţi au protestat în tăcere, luni seară, pe treptele Curţii de Apel Bucureşti, proteste similare ale magistraţilor având loc şi la Constanţa, Cluj-Napoca, Brăila, Slatina sau Braşov.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, a trimis, luni, o scrisoare deschisă preşedintelui Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, Florin Iordache, în care îi cere să acorde timp Consiliului pentru a se consulta cu corpul magistraţilor. Ea precizează că faptul că magistraţii au ajuns să protesteze trebuie să dea de gândit societăţii şi Parlamentului.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
