UPDATE Statutul magistraţilor dezbătut astăzi de Comisia Iordache

Actualizare 13:30 Simina Tănăsescu : Nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte şi ministrul Justiţiei

Reprezentantul Preşedinţiei la şedinţa CCR pe tema revocării şefei DNA Laura Codruţa Kovesi, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, a invocat inadmisibilitatea sesizării Guvernului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţionlă între preşedinte şi ministrul Justiţiei ca parte a Guvernului.

Ea a spus că nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte, care are atribuţii explicitate în Constituţie şi ministrul Justiţiei, care îşi are atribuţiile prevăzute într-o lege.

" Simpla nominalizare a unei autorităţi publice în constituţie nu face din aceasta o autoritate care să aibă explicate atribuţiile ce i revin in textul constituţional. Din acest punct de vedere nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituţională între preşedintele României care are atribuţii explicitate in Constituţie şi ministrul justiţiei care îşi are atribuţiile prevăzute într-o lege", a declarat Simina Tănăsescu.

------

Actualizare 13:00 Toader, la CCR: Refuzul preşedintelui de a o revoca pe şefa DNA este de natură să creeze un blocaj instituţional

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat joi, în şedinţa Curţii Constituţionale, că refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, motivat prin lipsa oportunităţii politice, este de natură să creeze un blocaj instituţional.

"În declaraţiile publice, preşedintele a afirmat şi a repetat faptul că nu se poate da curs propunerii de revocare din motive de oportunitate politică. (...) Noi am considerat şi considerăm că refuzul preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţia de procuror şef a doamnei Laura Codruţa Kovesi, cu motivarea în sensul lipsei de oportunitate a acestei măsuri, este de natură să creeze un blocaj instituţional, prin împiedicarea finalizării procedurii de revocare (...), cu consecinţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre cele două autorităţi publice", a spus Tudorel Toader.

El a susţinut că în raportul pe care l-a întocmit a adus argumente de natură juridică şi managerială în favoarea revocării, în timp ce şeful statului a adus argumentul lipsei de oportunitate.

"Ministrul Justiţiei are autoritatea asupra procurorilor, pe care i-o conferă articolul 132 din Constituţie, ministrul Justiţiei are instrumentele (...), are criteriile de evaluare a activităţii manageriale şi celelalte criterii. Spre deosebire, preşedintele României nu are nicio autoritate asupra procurorilor conferită de Constituţie, nu are instrumentele de evaluare a activităţii profesionale, manageriale", a precizat Toader.

În opinia sa, cererea formulată de premier, prin sesizarea adresată CCR, se referă la întinderea competenţei sau atribuţiilor constituţionale ale preşedintelui României, respectiv ale ministrului Justiţiei, în legătură cu procedura de revocare a procurorului şef al DNA.

"Curtea este chemată să decidă în privinţa refuzului preşedintelui de a da curs propunerii de revocare. În acelaşi timp, Curtea să traseze conduita de urmat. Considerăm noi că lipsa unei intervenţii la nivelul dumneavoastră pentru eliminarea acestui blocaj, pentru preîntâmpinarea pe viitor a unor blocaje asemănătoare, ar fi de natură să acrediteze şi să susţină ideea potrivit căreia oricând, în orice împrejurare, indiferent de motive, politice, discreţionare, preşedintele României ar putea să refuze să dea curs unei proceduri legale, blocând-o la jumătatea parcursului", a mai spus ministrul Justiţiei.

------

Actualizare 11:50 Comisia Iordache a dat pentru a treia oară raport de admitere pe Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.

Comisia specială pentru legile justiţiei a modificat, astăzi, definiţia erorii judiciare, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale câteva articole din Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor. PNL şi USR au anunţat că iau în calcul să atace din nou legea la Curte.

"Alineatul (3) al articolului 96 privind eroarea judiciară se modifică şi va avea următorul cuprins: (3) Există eroare judiciară atunci când: a) S-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale de drept material şi procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară; b) S-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă în mod vădit şi indubitabil contrară legii sau situaţiei de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, precum şi atunci când, prin încălcarea clară şi incontestabilă a situaţiei de fapt sau a normelor juridice aplicabile au fost afectate drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară", se arată în amendamentul depus de PSD la Legea 303/2004.

De asemenea, Comisia a decis şi modificarea alineatului (4) din articolul 96, astfel: "Prin Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală, precum şi prin alte legi speciale, pot fi reglementate ipoteze specifice în care există eroare judiciară".

Deputatul PSD Robert Cazanciuc a dictat în timpul şedinţei un amendament privind redefinirea erorii judiciare, iar preşedintele Comisiei, Florin Iordache, a spus că nu susţine propunerea, aceasta fiind respinsă prin vot.

"Nu constituie eroare judiciară jurisprudenţa neunitară, revirimentul jurisprudenţial, interpretările judiciare susceptibile de a fi corectate prin intermediul căilor de atac ordinare sau etraordinare ori prin alte mecanisme ale ÎCCJ sau ale CCR", era amendamentul propus de Robert Cazanciuc.

-------

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a început astăzi dezbaterile privind punerea în acord cu decizia Curţii Constituţionale a Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor. Opoziţia a cerut suspendarea şedinţei până la primirea unui punct de vedere de la Comisia de la Veneţia, cererea fiind respinsă prin vot.

Senatorul PNL Alina Gorghiu a cerut suspendarea dezbaterilor asupra modificării Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor, în sensul punerii sale în acord cu decizia CCR, până la primirea unui punct de vedere de la Comisia de la Veneţia.

De asemenea, deputatul PNL Ioan Cupşa a cerut suspendarea dezbaterilor timp de trei-patru săptămâni.

Cererea Alinei Gorghiu a fost supusă la vot şi respinsă cu patru voturi "pentru", nouă "împotrivă" şi o abţinere.

În 19 aprilie, Curtea Constituţională a admis sesizările PNL privind Statutul magistraţilor, dar nu şi pe cele referitoare la celelalte două legi ale justiţiei. Prin urmare, Legea privind Statutul judecătorilor şi procurorilor se întoarce la Parlament, în timp ce Legea privind organizarea judiciară şi Legea CSM vor merge la promulgare.

Parlamentarii PNL şi USR anunţau în 29 martie că au contestat din nou la CCR cele trei legi ale justiţiei - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). PNL şi USR au găsit 37 de motive de neconstituţionalitate, dintre care 22 la legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.

În sesizarea referitoare la modificarea Legii 303/2004, PNL şi USR spun că Parlamentul a depăşit limitele stabilite prin decizia CCR nr. 45/2018, modificând şi alte dispoziţii care nu se află în legătură indisolubilă cu prevederile declarate neconstituţionale, fapt care atrage încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie.