USR monitorizează implementarea PNRR

USR va monitoriza implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către autorităţile centrale de la Bucureşti, prin intermediul unei platforme online, instrument prin care vor fi urmărite şi diagnosticate toate jaloanele şi ţintele din documentul respectiv. Platforma este parte a unui proiect realizat cu sprijinul Parlamentului European, prin grupul Renew Europe, şi a fost lansată, ieri, de către deputatul european Dragoş Pîslaru şi Cristian Ghinea, coordonator politici publice în cadrul USR, fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, sub conducerea căruia a fost elaborat şi trimis la Bruxelles PNRR-ul României.

"Ne dorim ca, prin eforturile noastre, să ne asigurăm că PNRR va fi implementat în interesul românilor şi de aceea vom oferi transparenţă deplină în monitorizarea acestui program crucial pentru modernizarea României", a declarat preşedintele USR, Dacian Cioloş, după lansarea platformei online.

"PNRR nu este al unui guvern, este al cetăţenilor. PNRR este planul nostru de ţară, este o şansă istorică pentru repararea României şi plasarea ei între statele moderne ale Europei. În ciuda numeroaselor acţiuni politice de subminare a eforturilor, de discreditare a măsurilor cuprinse în PNRR, de reducere a ambiţiilor şi de evitare a îndeplinirii obiectivelor, PNRR rămâne în picioare, deoarece românii îşi doresc să îl vadă transformat în realitate. Iar pentru asta, avem nevoie de o monitorizare obiectivă, transparentă, detaliată a modului în care PNRR trece de pe hârtie în concret. Avem nevoie de un MonitorPNRR", a spus Dragoş Pîslaru, care este coraportor al Par­lamentului European pentru monitorizarea implementării Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

Cristian Ghinea, coordonator politici publice USR, fost ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care a coordonat elaborarea PNRR, a subliniat faptul că lansarea acestei platforme reprezintă modalitatea USR de a rămâne alături de acest proiect de ţară.

"Coordonarea PNR-ului nu a fost doar un job pentru noi, a fost efectiv o chestiune care ţine de binele României şi un proiect de ţară. (...) Sunt 15 componente în PNRR, cea mai mare este aceasta, transport sustenabil (7,6 miliarde de euro), o parte pentru căi ferate, o parte pentru autostrăzi. Sunt foarte mândru de faptul că avem alocări foarte mari pentru Educaţie (3,6 miliarde de euro). Am ţinut foarte mult ca Educaţia şi Sănătatea (2,4 miliarde de euro) să aibă alocări foarte mari", a spus fostul ministru Cristian Ghinea.

USR a publicat ieri şi primul raport de analiză privind PNRR, document care arată că, din cele 21 de jaloane şi ţinte care au avut ca termen limită ultima zi a anului trecut, 13 sunt îndeplinite în mod real pe formă şi pe fond, patru sunt în implementare, guvernul având măsuri în derulare care pot conduce la îndeplinirea la timp, două sunt în întârziere sau cu risc de a depăşi termenul prevăzut, iar două sunt blocate. Raportul include o analiză pe fiecare dintre cele 21 de jaloane şi ţinte, cu accent pe cele problematice.

Unul dintre jaloanele blocate este cel privind adoptarea unei strategii pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare în perioada 2021-2025 şi aplicarea planului de acţiune privind dezvoltarea infrastructurii feroviare (adoptat de către actualul Guvern în 30 decembrie 2021 prin HG 1302/2021). Conform celor de la USR, planul adoptat la finalul anului trecut contrazice strategia şi ceea ce a fost negociat pentru PNRR.

"Planul revine la o logică greşită de excludere de facto a fondurilor europene la plata lucrărilor de întreţinere. Şi, cel mai şocant, identifică doar 6% din necesarul de finanţare pentru reînnoiri pe perioada 2021-2025 (Tabelul 6 din Program; fonduri necesare - 6203 mil lei, fonduri alocate - 374 mil lei), ignorând fondurile din PNRR ca sursă de finanţare (pe lângă o planificată subfinanţare de la bugetul naţional)", arată documentul citat.

Al doilea jalon blocat este cel privind intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă a guvernului pentru stabilirea mandatului legal al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), al Ministerului Finanţelor şi al Autorităţii de Audit. Reprezentanţii USR susţin că în mecanismul de implementare a PNRR, inclus în acesta, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene era cel care aplică sancţiuni (pentru că Autoritatea de Audit nu are în atribuţii legale proprii, iar Curtea de Conturi nu e prinsă în PNRR, deoarece Comisia a insistat pentru Autoritatea de Audit). Acest rol revenea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene în forma de OUG pusă în dezbatere publică. Ulterior, prevederea a fost scoasă în şedinţa de guvern.

"În acest moment, nu avem un sistem care se închide audit - constatare - sancţionare. Problema poate fi rezolvată în Parlament, dacă se adaugă articolul eliminat în guvern", se arată în documentul citat.

În cadrul proiectului, vor fi publicate periodic analize elaborate despre reformele/ţintele esenţiale din PNRR. Platforma https://monitorpnrr.eu/ include un motor de căutare complex, în PNRR, pe diferite niveluri şi detalii, astfel încât oricine poate afla în mod simplu informaţiile care îl interesează.

Prin PNRR, ţara noastră are alocaţi 29,2 miliarde euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, din care 14,24 miliarde euro reprezintă granturi şi 14,942 miliarde euro reprezintă împrumuturi, acordate în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. Banii din PNRR se acordă în tranşe bianuale, în funcţie de îndeplinirea obiectivelor (jaloane şi ţinte). În total, sunt 507 de jaloane şi ţinte care trebuie realizate până la 31 august 2026. Pentru anul 2021 şi primul trimestru al anului 2022, în PNRR sunt planificate 45 de ţinte sau jaloane.