VA CONDUCE TTIP LA PIERDEREA A 600.000 DE LOCURI DE MUNCĂ ÎN EUROPA? România nu este pregătită pentru impactul teribil al TTIP asupra economiei

La ora când scriu aceste rânduri nu se cunoaşte câştigătorul alegerilor prezidenţiale. Se cunosc doar golul bugetar, de circa 15 miliarde, de anul viitor şi o serie de planuri privind creşterea fiscalităţii.

În ciuda creşterii neverosimile anunţate de INS pentru al treilea trimestru al anului, economia României nu este pregătită deloc să facă faţă noilor şocuri anunţate de evoluţia economiei globale.

Nici chiar marile economii din Europa nu sunt pregătite, în condiţiile în care, dincolo de povara datoriilor, autorităţile europene "negociază" cu partenerii de peste Ocean acordul de liber schimb denumit Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP, Transatlantic Trade and Investment Partnership).

Calea TTIP a fost deschisă de acordul de liber schimb dintre Canada şi UE (CETA), care a fost deja semnat, în cadrul unei întâlniri oficiale la Ottawa la sfârşitul lunii septembrie 2014, şi va intra în vigoare din 2016.

O parte a aspectelor negative din cele două tratate le-am prezentat într-un articol anterior ("Acordul de liber schimb dintre UE şi SUA va înlocui suveranitatea statelor cu cea a corporaţiilor", BURSA, 04.09.2014), unde accentul a fost pus pe "înlocuirea suveranităţii statelor cu cea a corporaţiilor", ca urmare a aplicării prevederilor draconice referitoare la "protejarea" investiţiilor străine.

Acest capitol din tratatul CETA a creat mari nemulţumiri în Germania, atât la nivel federal cât şi la nivelul administraţiilor din landuri. Înainte de întâlnirea la nivel înalt de la Ottawa, Sigmar Gabriel, ministrul economiei din Germania şi preşedintele Partidului Social Democrat, a promis că se vor renegocia clauzele cu privire la tratamentul investiţiilor străine.

Rezultatul? Nu se mai poate! "UE şi Canada au respins cererile ministrului Gabriel de renegociere a tratatului", după cum scrie revista online Deutsche Wirtschafts Nachrichten, deoarece "oficialii UE au acţionat pe baza susţinerii unanime a Statelor Membre".

Înainte de semnarea tratatului CETA, organizaţia neguvernamentală Corporate Europe Observatory (CEO) a prezentat date despre puternica activitate de lobby a marilor companii internaţionale la nivelul Comisiei Europene, explicând astfel şi secretul din jurul negocierilor, atât în cazul CETA cât şi în cazul TTIP.

Acum toată atenţia se va îndrepta către TTIP. Pe site-ul Comisiei Europene există puţine informaţii, iar acestea se referă la mandatul negociatorilor UE, care a fost secret până de curând, sau au caracter mai mult propagandistic.

"TTIP are ca scop stimularea creşterii economice şi crearea locurilor de muncă", scrie Comisia Europeană şi aduce în sprijinul afirmaţiei rezultatele unui studiu independent, care poate fi consultat la adresa http://trade.ec.europa.eu/doclib/html/150737.htm.

Raportul, "Reducerea barierelor transatlantice pentru comerţ şi investiţii", a fost realizat de instituţia CEPR (Centre for Economic Policy Research) din Londra, iar în primele pagini se precizează numărul contractului în baza căruia s-a efectuat studiul şi numele clientului, Comisia Europeană. În aceste condiţii se mai poate vorbi de "independenţa" analizei?

În raport se arată că economia UE va primi un impuls de 120 de miliarde de euro, iar exporturile UE în Statele Unite vor creşte cu 28% până în 2027. Bineînţeles că toate aceste creşteri se vor reflecta şi la nivelul ocupării forţei de muncă şi a veniturilor cetăţenilor.

Pentru Jeronim Capaldo, economist în cadrul Global Development and Environment Institute (GDAE) de la Universitatea Tufts din Statele Unite, scenariul prezentat de CEPR nu este doar prea optimist, ci complet rupt de realitate.

Analiza lui Capaldo (TTIP: European Disintegration, Unemployment and Instability, la adresa ase.tufts.edu/gdae/Pubs/wp/14-03CapaldoTTIP.pdf) include o critică deosebit de dură a metodologiei folosite de CEPR, care a stat şi la baza altor studii favorabile TTIP.

Aceasta nu a împiedicat CEPR să prezinte rezultatele drept fapte şi nu doar ca posibile scenarii de evoluţie a economiei europene în următoarea decadă.

Pe baza unui model alternativ, (n.a. "United Nations Global Policy Model"), economistul italian distruge întreaga propagandă a Comisiei Europene.

Astfel, după zece ani de la introducerea TTIP, se vor înregistra pierderi semnificative ale exporturilor nete, cele mai afectate fiind economiile din Nordul Europei, urmate de Franţa, Germania şi Marea Britanie. Consecinţa va fi, desigur, şi înregistrarea de pierderi în ceea ce priveşte Produsul Intern Brut.

Reacţia în lanţ continuă şi la nivelul veniturilor populaţiei, cea mai mare pierdere fiind estimată pentru Franţa (5.500 de euro), urmată de ţările nordice (4.800 de euro), Marea Britanie (4.200 de euro) şi Germania (3.400 de euro).

Alte pierderi sunt estimate de Capaldo pentru veniturile guvernamentale şi pentru ponderea veniturilor din muncă în total venituri. O consecinţă directă a acestei tendinţe va fi creşterea instabilităţii financiare şi acumularea dezechilibrelor economice.

Cea mai pesimistă prognoză a lui Jeronim Capaldo se referă, însă, la pierderea masivă a locurilor de muncă în Europa, unul dintre factorii determinanţi fiind declinul comerţului intracomunitar în favoarea comerţului transatlantic (n.a. tendinţa apare şi în studiile favorabile introducerii TTIP).

La nivelul UE se estimează o pierdere de circa 600 de mii de locuri de muncă, din care 223 de mii în ţările nordice, 130 de mii în Franţa şi 134 de mii în Germania.

Concluziile lui Jeronim Capaldo sunt destul de clare. Departe de a susţine că scenariul său pesimist este inevitabil, economistul italian arată că "actualele evaluări ale TTIP nu oferă o bază corespunzătoare pentru introducerea unor reforme importante ale comerţului internaţional", iar "încercarea de creştere a volumului comerţului nu este o strategie sustenabilă de creştere pe termen lung pentru UE".

În ciuda opoziţiei Comisiei Europene, la începutul lunii octombrie 2014 s-a lansat "Iniţiativa Cetăţenească Europeană împotriva TTIP şi CETA". Conform unui comunicat trimis ziarului BURSA, "peste 250 de organizaţii din 22 de state membre ale UE, printre care şi România, îşi propun să adune 1 milion de semnături online şi offline, prin care se solicită oprirea negocierilor privind TTIP şi neratificarea CETA". După mai puţin de o lună, numărul semnăturilor a ajuns la 750 de mii.

Odată cu publicarea studiului lui Jeronim Capaldo, aceste organizaţii au un argument suplimentar pentru forţarea unei dezbateri deschise şi eliminarea secretului din jurul negocierilor. În fond, de ce evită Comisia Europeană transparenţa, dacă scopurile sunt atât de nobile, iar binefacerile atât de mari?

Unde ne aflăm noi şi care sunt perspectivele economiei naţionale după intrarea în vigoare a noilor tratate, având în vedere că nici măcar Germania nu mai este în măsură să se opună?

Declaraţii oficiale recente arată că România se pronunţă pentru aprobarea TTIP. Dar oare cunosc autorităţile noastre adevăratele implicaţii ale tratatului? Au studiat şi analizele alternative, cum este cea a lui Capaldo, sau propaganda Comisiei Europene este suficientă?

Fără o renegociere completă şi pe alte baze a tratatelor dintre UE şi partenerii de peste Ocean, singura şansă a României este adoptarea unor măsuri interne pentru reformarea completă şi liberalizarea economiei. Iar primul pas trebuie să îl reprezinte simplificarea drastică a cadrului fiscal, în condiţiile unor măsuri fără precedent de relaxarea fiscală.

Poate că astfel vom avea timp să reparăm, cel puţin parţial, efectele distrugerii economiei din ultimii 25 de ani. În prezent, România este lipsită complet de apărare, deoarece iniţiativa privată şi acumularea capitalului autohton s-au lovit de politicile economice inepte şi jaful sistematic, iar economia naţională nu poate face faţă impactului teribil al TTIP.

Oare se vor găsi "arhitecţi" care să construiască liniile de apărare, inclusiv pentru o Europă a cărei fundaţie este "săpată" chiar din interior?