VALENTIN LAZEA, BNR: "Creşterea salariilor, dependentă de sistemul de educaţie"

Salariile plătite în ţara noastră pot creşte doar dacă va spori productivitatea muncii, care depinde de îmbunătăţirea sistemului de învăţământ, consideră economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea.

Domnia sa a explicat: "Salarii mai mari în România pot fi obţinute doar în condiţiile creşterii, în aceeaşi măsură, a productivităţii muncii, însă aceasta depinde de îmbunătăţirea drastică a sistemului de educaţie. Cum să faci productivitate, să ai salarii comparabile cu polonezii sau cehii când structura populaţiei României pe niveluri de educaţie este următoarea: 14% studii superioare, 41% studii liceale sau postliceale şi 45% studii primare sau neterminate. Deci despre ce convergenţă către zona euro vorbim?".

Valentin Lazea a precizat că, potrivit testelor PISA (n.r. evaluare standardizată internaţional, program iniţiat de OCDE), ţara noastră ocupă locul 45 la matematică, 49 la ştiinţe şi pe locul 50 la citire, înţelegere text, din 65 de state analizate.

"Cu alte cuvinte oamenii de rând, liceenii de rând, nu înţeleg despre ce li se vorbeşte", a atras atenţia economistul şef al BNR.

Valentin Lazea notat că ţări precum Polonia, Slovacia sau Ungaria, au salarii mai mari decât la noi cu 70% - 80%, dar, din datorită productivităţii muncii, care este, la rândul său, mai ridicată, ajung să aibă costuri unitare pe forţa de muncă similare cu ale României.

"Aceasta spune că noi degeaba am încerca să creştem salariile, chiar şi cu 30%, cu aceeaşi productivitate neîmbunătăţită, ajungem să avem costuri unitare cu forţa de muncă mai mari decât Polonia, Slovacia sau Ungaria pentru că ei, la salarii aproape duble, au o productivitate mult mai mare", a declarat oficialul Băncii Centrale.

Valentin Lazea a mai afirmat că productivitatea redusă a muncii din ţara noastră ne împiedică să dezvoltăm produse "Made by Romania", alături de accesul dificil la finanţare pentru firmele locale şi lipsa unui ecosistem prietenos pentru inovare.

• Mihnea Costoiu: "Fiecare euro din fonduri europene investit în cercetare de stat atrage alţi 2,3 din mediul privat"

Fiecare euro investit de stat din fonduri europene în proiecte de cercetare a atras de la companii private sume cuprinse între 1,3 şi 1,7 euro, iar anul acesta rata de participare a ajuns la 2,3 euro, a declarat ministrul delegat pentru Învăţământul Superior şi Cercetare, Mihnea Costoiu.

Domnia sa a precizat: "Într-un an de zile am reuşit să contractăm aproape un miliard de euro destinaţi cercetării, în special cercetării aplicate. Peste 600 de companii mari şi mici cu foarte multe proiecte cu implicaţii economice puternice au fost prezente în lisa celor care au primit finanţare. Sunt şi companii multinaţionale, dar şi companii mici şi mijlocii din România. Este foarte important că aceste companii au venit cu o cofinanţare importantă. La fiecare euro pe care statul, din fonduri europene, l-a investit în proiecte de cercetare, companiile au venit cu contribuţii între 1,3 şi 1,7 euro. Anul acesta rata de participare a ajuns la 2,3 euro".

Ministrul consider că, în acest fel, a fost contrazis scepticismul celor care nu credeau că firmele vor investi în cercetare în momentul în care li s-a impus o cofinanţare cuprinsă între 40% şi 60%: "Anul trecut a avut loc o schimbare în alocarea fondurilor europene şi implicarea mediului economic mai mult în activitatea de cercetare. Companiile nu doar că răspund pozitiv, ci se implică din ce în ce mai mult, pe măsură ce reuşim să le găsim formule de finanţare, fondul de contragarantare, şi, nu în ultimul rând, pe măsură ce am reuşit să le explicăm măsurile fiscale adoptate de Guvern".

• Florin Talpeş, Bitdefender: "Lipsa specialiştilor în vânzări şi marketing, una dintre problemele firmelor româneşti"

Florin Talpeş, directorul general al Bitdefender, a declarat că una dintre principalele probleme cu care s-a confruntat compania pe care o conduce în procesul de intrare pe pieţe noi, problemă care există la nivelul multor firme din ţara noastră, o reprezintă faptul că nu găseşte oameni care să aibă gradul de pregătire necesar pentru operaţiuni de marketing, vânzări şi distribuţie.

Domnia sa a explicat: "Pentru anumite operaţiuni, ne trebuiau oameni care să aibă un grad ridicat de specializare. Noi aveam oameni la nivel de şcoală general, deşi, pentru ce voiam să facem, ne trebuiau oameni la nivel de doctorat".

Pentru rezolvarea acestei probleme, Bitdefender a adus experţi străini, care au pregătit şi personal din ţara noastră, a arătat Florin Talpeş.

Omul de afaceri apreciază că firmele autohtone care au reuşit să se impună pe pieţe externe au făcut acest lucru foarte mult pe baza calităţii produselor şi serviciilor oferite şi foarte puţin datorită proceselor de marketing şi vânzare.

"Noi avem nevoie de persoane care să ştie meserii legate de aceste procese, meserii care nu prea există în România", a precizat Florin Talpeş, concluzionând că trebuie ca învăţământul economic din ţara noastră să se ridice la nivelul celui tehnic, cel care a condus la internaţionalizarea companiilor locale.