Valentin Lazea, BNR: "Trebuie să ne obişnuim cu ideea că taxele vor creşte"

Una dintre veştile bune pentru economia noastră este creşterea ponderii industriei în Produsul Intern Brut, apreciază Valentin Lazea, economistul-şef al BNR.

Domnia sa a declarat, ieri, într-o conferinţă: "Există câteva avantaje pentru a investi în industria autohtonă, precum forţa de muncă ieftină, poziţionarea geografică şi fiscalitatea rezonabilă, în context european. Totodată, trebuie să ne obişnuim cu ideea că taxele vor creşte. Totuşi, pe viitor putem vorbi despre avantaje potenţiale ale investiţiilor în industria autohtonă precum infrastructura dezvoltată, relativa independenţă energetică şi educaţia îmbunătăţită. Avem rezerve uriaşe de creştere a productivităţii muncii. Productivitatea unei ore de muncă în România este 5,6 euro, de aproximativ opt ori mai mică decât în Germania".

Pentru a obţine o competitivitate economică, ţara noastră trebuie să refacă lanţurile de producţie şi să reconstruiască învăţământul profesional pentru elevii care nu vor să continue în mediul universitar, a explicat Valentin Lazea.

Domnia sa a precizat că, la un test dat copiiilor de grădiniţă şi învăţământ primar, ei au spus că banii sunt fabricaţi de zâne şi personaje din desene animate. "Problema este că şi mulţi dintre părinţii lor, adulţi, când s-au dus să ceară credite cu buletinul prin 2005-2006, probabil îşi închipuiau la fel, că banii sunt fabricaţi de zâne şi de personaje din desene animate"; a completat domnul Lazea, subliniind că adulţii care au avut experienţa că banii nu sunt fabricaţi de zâne şi mai trebuie daţi înapoi la bănci, au înţeles acum cât de importantă este educaţia financiară pentru copiii lor.

Economistul-şef al BNR a arătat că economia se bazează mai mult pe ramurile low-tech şi medium-tech, care prezintă o mai mare rentabilitate, sustenabilitate şi productivitate.

"Entităţile economice sunt tot mai mici, ceea ce implică o probabilitate mică de a avea «campioni» regionali în industrie", opinează Valentin Lazea.

În ceea ce priveşte modelul economic, domnia sa a subliniat că principala provocare pentru România este crearea, în 5-10 ani, a patru milioane de locuri de muncă în industrie şi servicii (2 milioane pentru agricultorii de subzistenţă şi 2 milioane pentru «căpşunari»).

• Ionuţ Dumitru, Consiliul Fiscal: "Sistemul de taxe este catastrofal: nu suntem stimulaţi nici să muncim, nici să investim"

Principala explicaţie pentru încetinirea creşterii economice este aplicarea taxei pe construcţii speciale, care a condus la scăderea puternică a investiţiilor, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Domnia sa a arătat că intrările de capital străin în România sunt modeste, iar economia noastră trebuie să se descurce pe fondul dezintermedierilor din sectorul bancar.

Preşedintele Consiliului Fiscal a menţionat: "Creşterea economică va fi de 1,5% până la sfârşitul anului. Estimarea doamnei Petrescu pentru o creştere economică anuală de 5-6% este iluzorie. România are potenţial foarte mare de creştere a PIB, dar nu avem nicio garanţie că vom ajunge acolo fără politici publice coerente. Nu putem avea o creştere economică dacă nu cresc şi investiţiile. Din păcate, strategiile noastre în ceea ce priveşte economia sunt pe termen scurt şi ancorate politicului. România este bine poziţionată în ceea ce priveşte cifrele macroeconomice, care arată mai bine decât în alte ţări, dar aceasta nu este o condiţie suficientă pentru creşterea economică".

Ionuţ Dumitru a subliniat că avem cele mai mici cheltuieli din Europa în domeniile de cercetare şi dezvoltare, educaţie şi sănătate. Domnia sa susţine că sistemul de taxe autohton este catastrofal, astfel încât nu suntem stimulaţi nici să muncim, nici să investim.

Şeful Consiliului Fiscal a conchis că ţara noastră încă nu reuşeşte să monetizeze potenţialul agricol (al cincilea ca mărime la nivelul ţărilor europene) şi a afirmat că avem o volatilitate foarte mare din pricina sistemului de irigaţii care nu a fost îmbunătăţit. "Suntem debusolaţi complet, avem cea mai slabă infrastructură din Europa şi tocmai aici scad investiţiile", a adăugat domnia sa.

• Dacian Cioloş: "România va înregistra un trend ascendent de alocare a fondurilor europene pentru agricultură"

Avem un potenţial important de valorificat în agricultură şi industria alimentară, din punctul de vedere al resurselor naturale, dar suntem frânaţi de fiscalitate, a spus, la rândul său, Dacian Cioloş, comisarul european pe agricultură.

Domnia sa a precizat: "Una dintre marile probleme din economia românească o reprezintă impredictibilitatea. Avem foarte puţină forţă de muncă specializată. S-a redus şi numărul de specialişti care ştiu să folosească utilajele agricole moderne. Totuşi, România va avea susţinere financiară europeană în creştere pentru agricultură, spre deosebire de alte state".

Comisarul a ţinut să menţioneze că este esenţial ca ţara noastră să aibă proiecte agricole bancabile, de dimensiuni mici şi mijlocii.

Pentru o creştere economică durabilă, România trebuie să îşi modifice modelul economic astfel încât acesta să fie bazat pe consolidarea industrială, eficienţa cheltuielilor şi a absorbţiei fondurilor europene, dar şi pe sprijinirea firmelor româneşti exportatoare, a declarat, ieri, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Domnia sa apreciază că sectorul nostru industrial trebuie să fie o prioritate dacă ne dorim să obţinem o economie competitivă. Ideea schimbării modelului economic este susţinută şi de Radu Crăciun, economistul-şef al BCR: "Modelul pe care l-am folosit până la venirea crizei nu mai este eficient şi trebuie modificat. Din păcate, României îi lipseşte o conducere care să ştie să aplice strategii şi soluţii pentru economie".

Reamintim că Institutul Naţional de Statistică a revizuit în scădere estimările referitoare la PIB, anunţând o încetinire a creşterii economice, în prima jumătate a anului în curs.