Vânzarea locuinţelor RAAPPS este stăpânită de haos

• Actualii locatari ai imobilelor RAAPPS acuză Guvernul că îi lasă pe drumuri, prin

proiectul de lege care promovează vânzarea spaţiilor Regiei, şi că permite speculatorilor imobiliari să cumpere la licitaţie aceste apartamente

Statul va începe vân­zarea imobilelor de­ţinute în proprietate privată odată cu aprobarea Or­donanţei de Guvern care va modifica OG 19/2002. Totodată, guvernanţii speră ca această vânzare să aducă "un impact benefic asupra mediului de afaceri, având în vedere lipsa acută de spaţii pentru birouri şi pentru locuit", aşa cum este menţionat în expunerea de motive a proiectului normativ. Sumele obţinute din aceste vânzări vor ajunge la bugetul de stat şi nu la cel al Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului şi Protocolului de Stat (RAAPPS).

Deşi intenţiile Executivului sunt lăudabile, deficienţele le­gislative semnalate de Institutul pentru Politici Publice, lipsa datelor despre imobile şi problemele sociale pe care le poate genera vânzarea, pot scoate locatarii în stradă.

Cine va ajunge în stradă şi cine va profita de pe urma RAAPPS?

Spaţiile Regiei Protocolului de Stat au fost un permanent "borcan cu miere" al celor care au vrut să beneficieze de pe urma afacerilor cu statul. Foşti demnitari care locuiau în acele spaţii deşi nu mai aveau dreptul, firme care contractau diverse servicii cu RAAPPS, pe baza unor contracte "clientelare" (aşa cum a fost cazul Elenei Udrea) sau suspiciunea vânzării sau contractării terenurilor Regiei către diverşi oameni de afaceri (ultimul exemplu îl implică pe Răzvan Petrovici) sunt doar câteva probleme pe care le-a avut controversata in­stituţie.

RAAPPS se pregăteşte acum să vândă inclusiv blocuri de locuinţe în care stau de zeci de ani, în chirie, lucrători la ferme agricole care au aparţinut Regiei.

Blocurile au fost preluate de la unităţile economice de stat, iar prin actualul proiect de lege, vor trece la autorităţile locale care ar trebui să le vândă locatarilor prin licitaţie. Cu toate acestea, autorităţile locale nu sunt obligate de lege să vândă apartamentele tot către actualii locatari, ci le pot transforma în locuinţe sociale.

"Guvernul aruncă pisica în curtea autorităţilor locale care pot decide inclusiv să închirieze mai departe aceste apartamente", a spus Alina Lazarovici, reprezentantul chiriaşilor RAAPPS. Domnia sa a mai spus că locatarii vor ajunge în stradă în momentul în care nu întrunesc condiţiile sociale şi nici nu au bani să participe la licitaţia pentru aceste apartamente.

Attila-Zoltan Cszeke, secretar de stat al Secratariatului General al Guvernului, nu exclude posibilitatea ca apartamentele RAAPPS să fie transformate în locuinţe sociale de către autorităţile locale. Deşi domnia sa ia în calcul inclusiv chemarea în instanţă a autorităţilor locale care nu doresc să vândă locuinţele, procesul de judecată poate fi costisitor şi lung.

Vânzarea acestor apartamente se va face, potrivit proiectului de lege, cu achitarea a 70% din valoarea lor, iar restul de 30% în rate eşalonate pe un an, la care se adaugă o ipotecă pe casă sau credite bancare. "Dacă dau 70% plus ipoteca Regiei ce bancă mai îmi dă împrumut dacă nu pot ipoteca o altă casă?", se întreabă o chiriaşă la stat care plăteşte chirie de 160 de lei pe o garsonieră confort trei de 16 metri pătraţi.

Chiar dacă Attila-Zoltan Cszeke spune că aceste locuinţe vor avea un preţ bazat pe valoarea contabilă şi nu pe cea dată de piaţă şi că actualii locatari vor avea drept de preempţiune, situaţia nu este atât de clară. De exemplu, licitaţia va fi mai uşor adjudecată de locatarii care stau în blocuri cu un confort scăzut (cum ar fi cel din Măgurele), însă nu aceleşi lucru îl speră cei care stau într-o zonă centrală, cum este blocul din zona Aviaţiei. "Cu siguranţă că pentru apartamentul meu vor veni să liciteze suficienţi oameni pentru că este bine plasat şi cu un confort sporit", a spus unul dintre chiriaşi.

• RAAPPS vrea să vândă, dar nu ştie ce

"Nu există o listă clară a locuinţelor pe care le are RAAPPS (n.n. se vehiculează cifra de 800 de spaţii, din care 700 de apartamente), dar prin această lege blocuri întregi pot fi vândute şi pot intra pe mâna unui dezvoltator imobiliar sau chiar dărâmate pentru a valorifica terenul", este de părere Costin Ciobanu, reprezentantul Institutului pentru Politici Publice (IPP). Domnia sa consideră că "nu putem vorbi de o procedură de vânzare dacă nici nu ştim ce se vinde", amintind că, deşi Executivul doreşte restrângerea activităţii RAAPPS ar trebui să-şi pună problema oportunităţii acestei structuri.

Attila-Zoltan Cszeke a admis că imobilele care vor fi vândute încă nu au fost analizate şi nici măcar identificate dar că "acest lucru se va face în 30 de zile de la data aprobării proiectului de ordonanţă". După ce Executivul va face o listă cu imobilele aflate în administrarea RAAPPS, vânzarea va începe în zece zile de la aprobare, a spus Attila-Zoltan Cszeke care speră ca prima licitaţie să aibă loc, cel mai devreme, în primăvara acestui an.