Justiţia din România are în derulare un experiment în premieră: prin instrumentarea simultană a mai multor dosare penale "grele" de corupţie, se testează ipoteza conform căreia principiul vaselor comunicante funcţionează nu doar în fizică, ci şi în relaţiile dintre indivizi precum premierul Victor Ponta şi deputatul Sebastian Ghiţă sau avocatul Victor Ponta şi senatorul Dan Şova.
DNA l-a pus sub inculpare ieri pe Victor Ponta şi a instituit sechestru asigurator asupra mai multor bunuri mobile şi imobile ale acestuia, ambele măsuri survenind în dosarul "Turceni-Rovinari", în care se regăseşte şi Dan Şova. În aceeaşi zi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ridicarea sechestrului pe care DNA îl instituise la 24 iunie anul curent asupra unor bunuri şi firme aparţinând lui Sebastian Ghiţă, în cadrul unui dosar penal unde este nominalizat şi Victor Ponta. Unul coboară, altul urcă. O dinamică deloc surprinzătoare pentru aceşti "oameni-bazin", în care se acumulează, în timp, şi se golesc, brusc, interesele multor altor persoane fizice şi juridice.
Duminică seară, a fost consemnată o premieră şi în politica românească: prima demisie a unui preşedinte de mare partid anunţată pe Facebook, autor fiind Victor Ponta, de acum fost şef al PSD şi rămas "doar" cu funcţia de prim-ministru (în pofida anunţului răutăcios postat luni de canalul Euronews, care a anunţat pentru scurt timp că România are un nou premier, Victor Monta).
Nu putea Victor Ponta să se prezinte, luni, la sediul DNA, având şi calitatea de preşedinte al PSD? Ba putea. Dar, ca un adevărat jucător de baschet, a "furat" mingea din mâinile partidului şi a înscris un coş mediatic de trei puncte împotriva acestuia: s-a eliberat de presiunea internă care îl ţinea ostatic ca preşedinte de partid şi a invalidat discursul obstinat al colegilor săi, ce urmărea să imprime în mentalul colectiv ideea unei rezistenţe eterne faţă de vicisitudinile actuale, generate de DNA şi de balansarea treptată a electoratului spre dreapta.
Prin gestul său de duminică, Victor Ponta a dat şi startul pentru competiţia neoficială ce va urma în vederea ocupării funcţiei de preşedinte al PSD, deşi partidul nu are în acest moment candidaţi cu greutate sau asupra cărora să nu planeze spectrul unor condamnări penale. Nu este de mirare faptul că Ion Iliescu a criticat public decizia de demisie. Ca părinte al partidului, ştie că o conducere colectivă, nepolarizată în jurul unui lider, chiar şi el stabilit prin negocieri, aduce derivă în viitorul electoral.
În politica românească, marea premieră este eşecul evident al politicilor de resurse umane pe care le-au aplicat partidele politice. "Selecţia de cadre" o face acum justiţia, iar viaţa internă a PSD şi PNL reflectă în egală măsură acest fapt, ca şi deruta vizibilă la liderii ambelor partide. Victor Ponta şi al său traseu sinuos din ultima vreme constituie un simptom al inconsistenţei în creştere pe care o au partidele politice "clasice", anunţată încă de anul trecut de victoria lui Klaus Iohannis, un personaj marginal în raport chiar cu formaţiunea sa de suport şi la care voturile majoritare au mers în pofida asocierii cu imaginea PNL.
Tot luni, justiţia autohtonă şi Facebook s-au întâlnit armonios pe pagina dedicată a Ambasadei SUA în România, unde, prin declaraţia doamnei Victoria Nuland, a fost confirmat în premieră faptul că există un parteneriat americano-român în baza căruia procurorii noştri sunt pregătiţi să identifice, să investigheze şi să trimită în judecată cazurile de corupţie. În atenţia celor interesaţi!