VIDEOCONFERINŢA BURSA "EXPORTURILE, ÎN PRIMUL RÂND!" / MIHAI DARABAN, PREŞEDINTELE CCIR: "Diplomaţia economică poartă o parte din vină pentru adâncirea deficitului comercial"

Diplomaţia economică are nevoie de o restructurare, susţine Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

Domnia sa a explicat: "Este nevoie ca sistemul de diplomaţie economică, atât cel existent la Ministerul Economiei, cât şi de la Ministerul de Externe în integralitatea sa şi diplomaţii români să se axeze mai mult pe diplomaţie economică şi, dacă se poate, cei de la Ministerul Economiei să fie transferaţi chiar la CCIR pentru că vor răspunde mult mai eficient cerinţlelor mediului de afaceri de astăzi, pentru că în prezent aceştia răspund, din păcate, cerinţelor mediului de afaceri din trecut".

Totodată, preşedintele CCIR a mai adăugat că este momentul ca statul să înveţe să externalizeze anumite servicii publice.

În plus, domnia sa consideră că mediul privat trebuie să-şi ia în propriile mâini soar­ta în ceea ce înseamnă diplomaţie economică, pentru că există o incompatibilitate între structura actuală de diplomaţie economică şi mediul de afaceri real din ţară.

Mihai Daraban a declarat că este momentul unei restructurări a diplomaţiei economice, având în vedere că, în prezent, din cei 731 de mii de agenţi economici care au depus bilanţul, doar 127 de societăţi mai sunt cu capital 100% de stat.

Preşedintele CCIR a amintit că deficitul balanţei comerciale a României, mai ales în ultimii patru ani, este îngrijorător.

Domnia sa a precizat: "Dacă deficitul balanţei comerciale la 31 decembrie 2016 era de 10 miliarde de euro, iată-ne că la finalul lui 2020 că am ajuns la un deficit de 18,4 miliarde de euro. Este o cifră îngrijorătoare, o creştere exponenţială. Noi am şi estimat încă din vara anului trecut că cel mai probabil se va ajunge la 18,5 miliarde de euro la finalul anului şi, din păcate, nu ne-am înşelat decât cu 100 de milioane de euro faţă de datele INS."

Mihai Daraban a spus că, în opinia sa, o mare vină a acestei situaţii este în dreptul diplomaţiei economice româneşti.

Preşedintele CCIR a explicat: "Avem oameni plătiţi de statul român prin Europa care nu-şi au rostul datorită unui business as usual care se întâmplă în mediul de afaceri. De aceea am ajuns şi atât de captivi, într-un sens pozitiv, ai comerţului intracomunitar, dar pe restul planetei, practic, nu existăm. Nu înţeleg, de exemplu, de ce avem ataşaţi economic la Sofia sau Budapestea când meritul lor personal în cifrele existente la comerţ extern al schimburilor comerciale este aproape de zero. Lipsim cu desăvârşire de pe continentul American, lipsim din ţările G20 din afara UE şi rezultatele se văd".

Mihai Daraban a mai spus că CCIR este conştientă că suntem o economie de subcontractori, din păcate. Domnia sa a subliniat că datele Eurostat arată că ţara noastră se află pe ultimul loc la inovare, cercetare, iar acest lucru se vede în contextul lipsei de produse româneşti cu valoarea adăugată mare.

Preşedintele CCIR a explicat: "Am ajuns când suntem pe alte continente să arătăm câte un Mercedes S-Class şi să le exlicăm interlocutorilor că respectiva cutie de viteze şi cablajul sunt făcute în România, dar bineînţeles maşina se regăseşte în balanţa comercială dintre Germania şi ţara respectivă. Anul trecut a fost fără îndoială un an al achiziţiilor din import nelimitat, fără să se ţină cont de producţia autohtonă".

Domnia sa consideră că neavând produse cu valoare adăugată mare trebuie să ne reorientăm pe ceea ce înseamnă export de servicii.

Pe de altă parte, Mihai Daraban, a precizat că situaţia este îngrijorătoare având în vedere că numai la alimente şi animale vii avem un deficit de aproape 3 miliarde de euro.

"Intrăm pe un palier în care ne punem întrebarea de ce măcar la acest capitol nu putem să fim dacă nu excedentari, măcar echivalenţi", a punctat preşedintele CCIR.

Mihai Daraban a explicat: "Trebuie să ieşim şi din paradigma exportului de bunuri. Cred că suntem pregătiţi în ceea ce înseamnă exportul de servicii, să participăm, de exemplu, în lumea a treia la construcţii de infrastructură. În sertarele instituţiei noastre de cercetări avem multe planuri pe subansamble şi detalii care pot fi aplicate în alte ţări".

Totodată, preşedintele CCIR a mai amintit că este nevoie ca discuţiile cu mediul privat trebuie purtate în funcţie de categorii, subliniind că societăţile cu capital românesc cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro au nevoi şi obiective diferite de companiile cu cifră de afaceri mai mici.

"Nu putem să amestecăm mediul de afaceri şi să chemăm întreprinderile mari şi foarte mari cu microîntreprinderile şi să le vorbim de o temă aşa-zis comună, care de fapt nu are nimic în comun. Trebuie discutat cu fiecare categorie, cu priorităţile respective", a punctat Mihai Daraban.

Domnia sa a mai precizat legat de târgurile externe că Romexpo, cel mai mare organizator de târguri şi expoziţii din România, pe care CCIR îl deţine dispune de 15 mii de metri pătraţi de standuri pe stoc. "Cred că am putea primii un sprijin să creăm acele pavilioane de ţară pentru anumite târguri din străinătate şi agenţii economici să participe gratuit în cadrul acelor standuri româneşti. Cred că ar fi mult mai eficient. Vreau totuşi să menţionez că şi pe noi, Romexpo, de câte ori am participat la licitaţii pe la Ministerul Economiei am fost concuraţi şi chiar învinşi de firme de apartament", a mai mărturisit Mihai Daraban.