VIDEOCONFERINŢA BURSA: VACCINAREA / IULIANA POPESCU, CERCETĂTOR FARMACOLOGIE MOLECULARĂ: "Tulpina Sars-Cov 2 din Marea Britanie nu diminuează eficacitatea vaccinului Pfizer"

Din cele trei tulpini care suscită îngrijorare, singura prezentă în acest moment, disparat, în ţara noastră, este tulpina britanică, ce prezintă 23 de mutaţii, dar care nu are, conform studiilor preliminare publicate până acum, efecte asupra eficienţei anticorpilor produşi de vaccinurile Pfizer şi Novavax, susţine Iuliana Popescu, cercetător în farmacologie moleculară.

Ea a arătat că în acest moment, pe mapamond, există trei linii/tulpini ale virusului Sars-Cov 2: britanică, braziliană şi sud-africană.

"Cele trei linii prezintă o caracteristică comună: acumulează foarte multe mutaţii. Vedem că acumularea de mutaţii este din ce în ce mai mare. Tulpina din Marea Britanie are aproape 22 sau 23 de mutaţii, dar nu toate sunt esenţiale. Noi ne uităm la mutaţiile pentru proteina Spike, pentru că aceasta reacţionează cu receptorul uman. Toate cele trei tulpini prezintă mutaţia N501Y, iniţial apărută în Marea Britanie. Mai sunt câteva mutaţii care apar odată cu ea, pe care le tratăm pentru că sunt în zona de legare a proteinei cu receptorul ACE 2. Acestea pot modifica conformaţia proteinei Spike, a trimerului, astfel încât acesta să se poată lega mai mult sau mai puţin de receptorul ACE 2. În felul acesta virusul poate intra mai uşor sau mai greu în celula umană", afirmă Iuliana Popescu.

Domnia sa consideră că soluţia pentru contracararea rapidă a acestor mutaţii este secvenţierea în masă a genoamelor virale din testele pozitive (efectuate) pentru a le descoperi la timp.

"Trebuie să tratăm mutaţiile în timp rapid, pentru că ne putem da seama de biologia virusului şi să încercăm să fim cu un pas înaintea lui. Multe ţări nu fac secvenţierea virusului. Marea Britanie face aproximativ 100.000 de secvenţieri pe săptămână, multe secvenţieri se fac şi în SUA, dar pentru România în momentul de faţă există 111 secvenţe raportate până în luna iunie în baza de date Gisaid, până în noiembrie nu sunt raportări, iar din noiembrie s-au mai raportat 54. Ele trebuie raportate ca să ne uităm, să le analizăm şi să vedem ce se întâmplă. Poate că şi alte mutaţii există, dar nu au fost raportate şi putem spune că nu este de folos ca datele să rămână prin vreun sertar. Secvenţierea trebuie făcută standardizat. Secventierea trebuie să fie masivă şi în România, pentru că vorbim despre o populaţie peste 19 sau 20 de milioane şi avem şi acest du-te vino cu diaspora. Ideea de mişcare a populaţiei e extrem de mare în Europa şi de aceea avem mutaţii care tot apar, virusul se combină şi avem si fenomenul de drifting antigenic la Sars-Cov 2. Virusul, cu cât se plimbă mai mult, se adaptează organismelor întâlnite, pentru că încearcă tot timpul să blocheze anticorpii cu care vine în contact, încearcă să scape", susţine cercetătorul Iuliana Popescu.

Conform domniei sale, în România, în ultimele date raportate mutaţia care era înainte - D614G - se regăseşte universal, dar 17 secvenţe au mutaţia N439K, care este una în zona de legare a proteinei Spike cu receptorul ACE2 şi aceasta trebuie tratată şi urmărită separat.

Iuliana Popescu menţionează că mutaţiile pot modifica răspunsul imunitar, pot să inducă alte efecte mai grave la anumiţi pacienţi sau pot stopa anticorpii produşi natural sau datoraţi unui vaccin.

"Ne uităm la anumite mutaţii ale virusului Sars-Cov 2 şi cum influenţează eficacitatea vaccinurilor. Din datele pe care le avem până în momentul de faţă, rata de mutaţie este mai mică decât alte virusuri ARN - gripal sau HIV. Avem un virus oarecum stabil, dar el s-a răspândit şi a mers în populaţie de aproape un an şi a acumulat multe mutaţii. Când se face un design pentru un vaccin, ne uităm la două lucruri: la partea stabilă a virusului - care are o rată de mutaţie mai mică - şi dacă e implicată într-un proces esenţial pentru virus. Avem proteina Spike care are o rată de mutare mai mică decât alte zone de ARN viral. Modificările proteinei au mai multe variante. Este de reţinut un lucru important: dacă virusul ramâne în populaţie un timp îndelungat, el se răspândeşte, are o rată de infectare, poate infecta persoane cu imunitate slabă sau imuno-deprimaţi, iar atunci rata poate creşte. Infectarea cronică, de lungă durată a unei persoane şi a celor cu sisteme imunitare slabe poate duce laco creştere a numărului de mutaţii a virusului Sars-Cov 2", arată cercetătorul Iuliana Popescu.

Conform informaţiilor oferite de domnia sa, tulpina din Africa de Sud a apărut în luna octombrie şi a fost raportată deja de 31 de ţări. Ea are 21 de mutaţii, dar cele mai nocive sunt E484K şi K417N. "Din fericire nicio secvenţă din România, raportată până în prezent, nu are aceste mutaţii. În schimb în baza de date am identificat 9 sau 10 secvenţe de tip britanic", a precizat Iuliana Popescu.

Tulpina braziliană a apărut la sfârşitul lunii decembrie 2020 în localitatea Manaus, unde s-a observat o rapidă contaminare şi o puternică pandemie locală, 75% din populaţie fiind infectată. "Ea are foarte multe mutaţii, iar cele mai importante sunt E484k şi K417T care se regăsesc în locul de legare a proteinei Spike de receptorii din celulele umane. Se pare ca puterea de legare e mai puternică şi are o putere mai mare de inactivare a anticorpilor produşi de vaccin. Ea nu apare deocamdată în România, ci doar în Italia şi Japonia, la persoane care au călătorit în Brazilia", susţine cercetătorul Iuliana Popescu.

În privinţa tulpinei britanice, doamna Popescu menţionează că există două studii - unul făcut de Pfizer, iar celălalt de compania care produce vaccinul Novavax - care arată că nu există o diminuare a capacităţii anticorpilor pentru a lupta împotriva virusurilor mutante.

"Revenind la tulpina din Africa de Sud şi la mutaţia E484K, există trei studii care remarcă o scădere a capacităţii de neutralizare a anticorpilor produşi de Pfizer şi Moderna. Nu este o scădere esenţiala, dar producătorii spun că ea se încadrează în limitele ce ar permite un răspuns corect şi protector. Referitor la tulpina braziliană, nu prea sunt studii şi nu ştim dacă are impact asupra anticorpilor produşi de vaccinurile aflate pe piaţă", precizează cercetătorul în farmacologie moleculară, dr. Iuliana Popescu.

Din informaţiile oferite de domnia sa reţinem că tulpina britanică are o transmisibilitate, o contagiozitate cu 40% mai mare decât cele deja existente, virulenţa este probabil mai crescută din cauza mutaţiilor noi, dar eficacitatea vaccinului nu e modificată. În cazul tulpinei africane, reţinem că are o contagiozitate cu 50% mai mare, virulenţa nu este foarte clară - trebuie să se facă mai multe studii, şi se pare că există o oarecare problemă privind eficacitatea vaccinurilor. În privinţa tulpinei braziliene, în acest moment nu există niciun fel de date privind contagiozitatea, virulenţa sau afectarea eficacităţii vaccinurilor anti-Covid 19.