VIDEOCONFERINŢA SĂNĂTATE ŞI FARMA / ADELA COJAN, PREŞEDINTELE CNAS: "Medicii noştri, puţini, câţi au mai rămas în ţară, sunt suprasolicitaţi şi sunt aproape de «burnout»"

Medicii noştri, puţini, câţi au mai rămas în ţară, sunt suprasolicitaţi şi sunt aproape de "burnout", a afirmat Adela Cojan, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Aceasta a mai precizat că recent s-a luat decizia de a implica ambulanţele private în serviciul de urgenţă 112 astfel încât acestea să ajute sectorul public. "Ieri am făcut o serie de virări bugetare de la alte domenii pentru a implica ambulanţele private", a spus preşedintele CNAS.

Adela Cojan a declarat: "Cred că suportul profesionist, din partea colegilor, din partea administratorilor sau managerilor de spital şi munca în echipă pot să ajute şi reprezintă secretul combaterii epuizării, suprasolicitării şi riscului de a se produce malpraxis-uri sau diagnosticuri greşite. (...)

În zilele de astăzi medicii români trec prin momente foarte-foarte grele, înţeleg că mai nou li se interzice să-şi ia zile libere sau zile de concediu medical. Din punct de vedere financiar: eu cred că aici, la nivelul fondului de asigurări sociale şi de sănătate, s-au făcut eforturi financiare consistente destinate atât pacienţilor Covid cât şi non-Covid astfel încât printr-o serie de ordonanţe şi ordine de preşedinte CNAS sau ordine comune împreună cu Ministerul Sănătăţii am încercat să asigurăm accesul pacienţilor, cât a fost posibil, la serviciile de sănătate. Astfel, şi noi am introdus telemedicina care este recunoscută de sistem şi decontată ca atare, a crescut numărul consultaţiilor ce pot fi acordate de către medicii de familie şi medicii de specialitate, din ambulatoriu, prin mijloace de comunicare la distanţă. De asemenea, o serie de documente medicale, inclusiv reţetele medicale, le-am putut face să fie posibil de transmis în format electronic. Ne-au ajutat foarte mult medicii de familie prin implicarea dumnealor anul trecut în monitorizarea pacienţilor post-Covid şi până la urmă în decolmatarea spitalelor de cazuri (Covid) care nu puneau în pericol viaţa pacienţilor".

Aceasta a mai afirmat, cu privire la implicarea ambulanţelor private în serviciul 112, că în ciuda luptei cu pandemia trebuie în continuare asigurat accesul pacienţilor non-Covid la servicii medicale.

"Am văzut că a scăzut şi este foarte îngreunat accesul ambulanţelor către pacienţii ce sună la 112 pentru testarea Covid şi atunci pot să vă spun, cred că este în premieră, ieri am făcut o serie de virări bugetare de la alte domenii pentru a implica inclusiv ambulanţele private care vor răspunde la acelaşi număr de apel, 112, pentru a ajuta sectorul public. Până la urmă, în lupta aceasta, trebuie să înţelegem cu toţii că fără un parteneriat public-privat, mai ales în condiţiile în care s-au restricţionat internările pentru afecţiunile programabile în spitalele declarate Covid sau suport Covid, acestor afecţiuni trebuie să le asigurăm totuşi accesul în celelalte instituţii sanitare fără să ţinem cont de forma de proprietate a instituţiei sanitare respective", a spus Cojan.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a făcut apel la populaţie să se vaccineze.

"Într-adevăr ne aflăm sub incidenţa celui de-al patrulea val al pandemiei, variantă care este extrem de contagioasă şi tot în creştere. Mai mult decât atât, citim în literatura de specialitate că deja sunt descrise variante de Delta-plus sau de Lambda. Ne îngrijorează procentul mic de vaccinaţi din ţara noastră, tocmai de aceea am încercat şi noi pe toate căile posibile să încurajăm atât personalul medical despre care ştim că este epuizat şi suprasolicitat în această perioadă ca la rândul lor să-i încurajeze pe asiguraţii noştri, pe pacienţi, să meargă spre centrele de vaccinare. Ne-am dus şi la rădăcina cauzei acestor rezerve din partea populaţiei în ceea ce priveşte accederea la această singură alternativă pe care în zilele de astăzi o avem în legătură cu prevenirea îmbolnăvirilor grave, severe, cu complicaţii şi pentru evitarea deceselor. Noi considerăm că cei care nu sunt încă convinşi sau sunt sceptici în legătură cu aplicarea acestei metode de prevenţie, la fel cum spunea domnul Valeriu Gheorghiţă, trebuie să fim pregătiţi să purtăm un dialog continuu prin care să solicităm la rândul nostru dovezi privire la teoriile în care dumnealor (scepticii - n.r.) cred. Sociologii spun că nu întotdeauna poate acest mecanism de combatere a susceptibilităţii antivacciniştilor funcţionează, dar cred că prin răbdare, cu timp, cu energie multă, cu abilităţi de conversaţie vom putea combate aceste logici iraţionale şi vom putea demonta aceste concepţii limitative. Cred că trebuie să ne ferim în a critica persoanele care au decis să nu se vaccineze, ci să cerem dovezi în legătură cu convingerile lor. (...) Mulţi au arătat că erau total convinşi, antivaccinişti, şi după ce au contractat boala au spus că au greşit şi invitau pe toate cunoştinţele lor să parcurgă traseul spre centrele de vaccinări", a spus Adela Cojan.

Aceasta consideră că cea mai bună politică publică este în prezent spunerea adevărului populaţiei.

Eu cred că cea mai bună politică publică, în momentul de faţă, este aceea pe care domnul preşedinte Valeriu Gheorghiţă a prezentat-o şi anume aceea de a spune populaţiei adevărul: da, avem un vaccin, mai multe chiar, care este adevărat că nu protejează 100%, pentru că niciun vaccin de pe lume nu a protejat 100%, este o protecţie parţială şi temporară, probabil va mai fi nevoie să mai facem şi al patrulea vaccin (cei care l-au făcut pe al treilea) şi aşa mai departe. Deci adevărul este cel care va diminua din temerile şi incertitudinile populaţiei", a spus Cojan.

Potrivit acesteia, reţelele sociale au avut un impact extrem de nociv şi au dus la răspândirea în masă a zvonurilor şi a teoriilor conspiraţioniste.

"Din păcate, într-adevăr, social media, reţelele sociale au depăşit cumva, ca viteză de transmitere a zvonurilor şi a teoriilor conspiraţioniste, informaţiile care au venit de la decidenţii din sănătate publică, din epidemiologie, virusologie şi profesioniştii din sănătate, oameni care şi-au dedicat întreaga viaţă pentru a salva vieţile semenilor lor. Au fost teorii şi sunt legate de originea vaccinurilor, pe de o parte, iar pe de altă parte unele teorii conspiraţioniste s-au concentrat pe măsuri naţionale adoptate de diverse guverne ale statelor pentru a combate pandemia. Încă o parte din populaţie consideră că există o forţă, că există nişte oameni politici sau puternici care exploatează pandemia în avantajul lor. Prin urmare, sunt două paliere de combatere a teoriei conspiraţioniste: prima legată de originea virusului şi a doua legată de măsurile de distanţare, de închidere temporară, de lucru la distanţă şi aşa mai departe. Şi eu consider că transmiţând în continuare informaţii despre faptul că acest virus care este tot un virus gripal, şi el ca şi virusului gripal, suferă mutaţii. Asta nu înseamnă că va provoca aceleaşi efecte devastatoare pe care le-a creat în trecut. Şi la vaccinul antigripal, ştiţi bine: ne vaccinăm defapt cu tulpina de anul trecut şi anul acesta poate să apară altă tulpină prin mutaţie", a spus preşedintele CNAS.

Adela Cojan a mai declarat că speră ca acesta să fie ultimul val al pandemiei, ea făcând analogie cu gripa spaniolă din primul război mondial, când şi atunci au fost tot patru valuri ale pandemiei.

"Ne mai îngrijorează în legătură cu asiguraţii noştri, pe lânga rata scăzută de vaccinări, acest fenomen pe care l-am numit anxietate socială care deja este descris în rândul populaţiei. Pentru că distanţarea fizică, lipsa interacţiunii, celelalte surse de stres, tensiunile financiare şi sentimentele acestea de izolare şi singurătate au fost şi sunt factori importanţi pentru apariţia anxietăţii sociale. Practicarea unor exerciţii fizice, păstrarea unei rutine zilnice şi abordarea unui stil de viaţă sănătos, cu un somn suficient, ar putea menţine starea de sănătatea mintală a populaţiei", a conchis Adela Cojan.