Controversatul premier al Ungariei, naţionalist-conservatorul Viktor Orban, şi-a consolidat puterea în 2018, după ce a câştigat fără drept de apel alegerile generale, şi a continuat să-şi promoveze politica marcată de critici la adresa Uniunii Europene, a migraţiei şi a liberalismului.
În politica internă, Orban şi partidul său, Fidesz, aflat la putere din 2010, nu au rivali, în condiţiile în care opoziţia, fragmentată şi divizată, nu reuşeşte să identifice discursul adecvat pentru a mobiliza alegătorii, notează EFE.
La alegerile din aprilie, Orban a reuşit să obţină o nouă majoritate de două treimi în Parlament cu o campanie centrată pe mesaje antiimigraţie şi critici la adresa Uniunii Europene pentru nişte politici care - potrivit Budapestei - ''invită imigranţii în Europa''. Mesajul său, potrivit căruia refugiaţii pun în pericol cultura şi valorile ungare şi europene, precum şi creştinismul, s-a dovedit a fi suficient pentru a obţine 49% din voturile exprimate la scrutin şi, odată cu acestea, 133 din cele 199 de mandate ale Parlamentului.
''Orban joacă practic singur pe terenul politicii interne ungare'', a declarat pentru EFE directorul Institutului Political Capital, Peter Kreko. Analistul ungar nu se arată surprins, de vreme ce ''parchetul nu solicită reţinerea nimănui şi poliţia nu face anchete pentru corupţie, Tribunalul Constituţional este plin de oameni loiali lui Orban şi, în general, regulile jocului politic actual au fost create pentru Fidesz''. În ciuda faptului că opoziţia ungară este slabă şi fragmentată, premierul Orban ''are nevoie ca aceasta să participe la alegeri şi să fie prezentă în Parlament, pentru a menţine aparenţa democratică a regimului său hibrid iliberal'', explică Peter Kreko.
Tocmai din acest motiv Orban, a cărui politică se bazează pe polarizare şi conflicte, caută duşmani în străinătate, fie că este vorba despre imigranţi, UE, ONU sau magnatul american de origine ungară George Soros, care pledează pentru o societate deschisă. În acest mod, Orban îşi consolidează în Europa rolul de ''erou negativ'' şi, în pofida aspiraţiilor sale de a se transforma într-un ''om politic european'', el nu a reuşit să facă acest lucru, notează Kreko, amintind că, dimpotrivă, premierul ungar a provocat fricţiuni în UE.
Ungaria a blocat, între altele, efortul UE de a prezenta o poziţie de consens la ONU în privinţa migraţiei, a criticat sancţiunile europene împotriva Rusiei după anexarea de către Moscova a peninsulei ucrainene Crimeea şi a dat vina pe UE pentru ieşirea Marii Britanii din uniune. Tensiunile dintre Orban şi UE pleacă de la ideea liderului ungar că executivul comunitar şi Parlamentul European sunt dominate de oameni politici care sprijină imigraţia ''împotriva voinţei oamenilor''. ''Uniunea a permis intrarea imigranţilor, dar nu a reuşit să-i păstreze înăuntru pe britanici'', a acuzat Orban în toamnă.