VIRGIL POPESCU: "Finalizarea BRUA pune România pe harta de transport a gazelor naturale"

Finalizarea conductei de transport de gaze naturale BRUA pune România pe harta de transport a gazelor naturale, ne-a declarat, ieri, Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. BRUA ne va face, în viitorul apropiat, un jucător pe piaţa regională, a mai spus Popescu. Faza I a investiţiei a fost finalizată duminică de Transgaz (TGN), operatorul sistemului naţional de transport de gaze naturale, cu o întârziere de circa 11 luni. BRUA reprezintă cel mai important proiect al Transgaz şi în acelaşi timp un proiect de interes strategic al Uniunii Europene. BRUA a demarat în 2016 şi are o valoare de 478,6 milioane de euro, din care 97 milioane de euro fonduri ale Transgaz şi 170 de milioane finanţare europeană.

Virgil Popescu ne-a declarat: "Este cea mai bună veste care se putea da, în momentul de faţă, în sistemul energetic naţional, în sistemul de transport al gazelor naturale. Finalizarea investiţiei BRUA pune România pe harta de transport a gazelor naturale. Iar asta ne va face în viitorul apropiat un jucător pe piaţa regională".

Popescu a precizat că BRUA nu a fost gândită pentru gazele din Marea Neagră, ci pentru Coridorul Vertical. Acesta a mai spus că este "foarte optimist că anul viitor vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră adusă în sistemul naţional de transport" prin investiţia americanilor de la Black Sea Oil & Gas, companie care operează perimetrul Midia.

"BRUA a fost gândită pentru gazele din Azerbaidjan şi pentru gazele din porturile din Grecia. Da, BRUA poate fi folosită şi pentru gazele din Marea Neagră, în momentul în care se va finaliza construcţia conductei Tuzla-Podişor. Referitor la gazele din Marea Neagră sunt foarte optimist că anul viitor vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră adusă în sistemul naţional de transport prin investiţia celor de la Black Sea Oil & Gas care aţi văzut că a continuat şi de asemenea sunt optimist că în noul Parlament vom avea o largă majoritate care să modifice Legea Offshore în aşa fel încât să înceapă investiţiile în Marea Neagră, să scoatem gazele din Marea Neagră şi din zona Neptun Deep, cea mai bogată zonă din punctul de vedere al resurselor de gaze".

Mark Beacom, CEO-ul companiei americane, spunea la mijlocul lunii septembrie că Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD) este realizat în prezent în proporţie de 36%, estimarea fiind că se va începe producţia de gaze la sfârşitul anului 2021.

Proiectul investiţiei BRUA reprezintă o conductă de 479 de km şi trei staţii de comprimare (SC Jupa, SC Podişor şi SC Bibeşti) care au fost inaugurate şi puse în funcţiune în septembrie şi octombrie 2019, respectiv august 2020. Pentru gazele din Marea Neagră, ca acestea să intre pe piaţă, este nevoie de construirea unei conducte de circa 308 km între ţărmul Mării Negre (Tuzla) şi Podişor, în apropierea Bucureştiului, care, de asemenea, se va intersecta cu actuala conductă de tranzit T1, care străbate Dobrogea de la Nord la Sud. Decizia finală de investiţii ar fi trebuit să fie luată de Transgaz în acest an, iar gazoductul ar urma să fie terminat în 2022. Valoarea investiţiei este de 371 de milioane de euro.

• Ministrul economiei vrea mai multe deplasări la Comisia Europeană, pentru a discuta finalizarea Interconectorului Grecia-Bulgaria

În orice caz, operaţiunile prin BRUA sunt influenţate de finalizarea IGB, interconectorul dintre Grecia şi Bulgaria, construcţie care poate să întârzie intrarea în funcţiune a BRUA. IGB este un proiect de gazoduct de 182 km care trebuie să conecteze oraşul grec Komotini de cel bugar Stara Zagora, care ar urma practic să aducă în Bulgaria 3 miliarde de metri cubi de gaze pe an, fie din Azerbaijan fie din Grecia (LNG).

"Eu mă aştept ca prietenii noştri greci şi bulgari să ajungă la un consens în aşa fel încât să construiască acel interconector. Sper ca odată cu intrarea în normalitate, la începutul anului viitor, după cu apariţia vaccinului, să (se) permită deplasările la Bruxelles mai dese în aşa fel încât să mergem la Comisie, să mergem la DG Energy să discutăm acest lucru pentru că este o investiţie prioritară a Uniunii Europene, a fost finanţată, este un program european de investiţii şi ea trebuie finalizată", a spus Popescu.

Acesta a mai adăugat că nu se aşteaptă ca BRUA să crească exportul de gaze exponenţial.

"Suntem într-o perioadă de iarnă în care creşte şi consumul intern. Nu cred că va fi un El Dorado la export. Dar avem în momentul de faţă o capacitate de interconectare cu Ungaria prin finalizarea BRUA de 1,75 miliarde de mc, este reverse flow, deci putem şi importa putem şi exporta. Practic a crescut capacitatea de interconectare a României cu ţările vecine, avem cu Bulgaria, cu Ucraina, avem cu Ungaria, deci practic necesarul de gaze pentru industria românească, pentru consumatorii casnici, în caz de ceva, poate fi asigurat, şi de asemenea un surplus de gaze poate fi evacuat, poate fi dat la export", a precizat ministrul.

În privinţa pregătirilor de iarnă, Virgil Popescu ne-a spus că avem stocuri de gaze, de cărbune, de combustibili, iar rezerva de apă din lacuri este peste nivelul de anul trecut.

"Pregătirile de iarnă sunt făcute, avem stocul şi de gaze, şi de cărbune şi de combustibili, nu se pune problema. Rezerva în lacurile Hidroelectricii este peste nivelul de anul trecut deci nu avem probleme, nu vom avea probleme cu aprovizionarea cu energie electrică, gaze naturale, energie termică, deci nu se pune problema", a precizat Popescu.

• Dumitru Chisăliţă, specialist gaze naturale: "În momentul de faţă nu există o utilitate care să fie demonstrată printr-o rezervare de capacitate pe BRUA"

Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă şi specialist pe zona de gaze naturale, consideră că, în momentul de faţă, nu există o utilitate care să fie demonstrată printr-o rezervare de capacitate pe BRUA. Conducta adaugă la securitatea energetică, însă nu se întrezăreşte un scenariu în care construcţia conductei să nu plătită de români prin factura la gaze.

Chisăliţă ne-a precizat: "În primul şi primul rând trebuie să remarcăm că a fost o construcţie pe care mulţi, inclusiv eu, nu ne imaginam să o facem în timpul în care a fost proiectată. Adică traversarea munţilor, cu o conductă de un diametru totuşi ridicat, realizarea a câteva sute de km în situaţii dificile ţinând seama de accesul la terenuri, de discuţiile cu proprietarii, de traversarea unor obiective importante... Deci ţinând seama de toate astea e o lucrare care clar că nu a mai fost realizată din anul 2003. Asta este la partea de plus, faptul că s-a reuşit să se facă şi în condiţiile grele din România. La capitolul minus avem în legătură cu utilitatea acestei conducte, ţinând seama de faptul că ultimele licitaţii pentru rezervarea de capacitate s-au soldat toate cu un rezultat zero. Adică la momentul de faţă nu există interes pentru această conductă. Neexistând interes, bineînţeles există o problemă legată de utilitatea acestui proiect care se transpune inclusiv în ceea ce va privi, în viitor, modul în care vor fi recuperaţi banii care nu au avut o categorie de gratuitate, cum au fost banii din fonduri europene (cum vor fi recuperaţi banii Transgaz - n.r.), şi modul în care recuperarea banilor va influenţa factura consumatorului final din România. (...) În mod normal, dacă o conductă are utilitate, şi fac trimitere acum la proiectul similar care a fost realizat în perioada 2000-2003 şi anume conducta a treia de tranzit (T3) şi care practic, deşi a fost realizată de România, ea nu a adus niciun cost în plus la nivelul consumatorului final. Pentru că a fost o conductă care a fost rezervată şi capacitatea a fost folosită fără să influenţeze sub nicio formă factura consumatorului final din România. Din păcate, în situaţia de faţă, avem acest element negativ, că la momentul de faţă nu există o utilitate care să fie demonstrată printr-o rezervare de capacitate în conducta respectivă".

BRUA, a spus Chisăliţă, nu se poate compara cu TurkishStream, conducta de gaze care leagă Rusia de Bulgaria şi Grecia şi prin care au început livrările la 1 ianuarie 2020.

"Concret, în momentul de faţă, singura legătură a BRUA este cu Ungaria. Legătură care, comparând-o cu conducta care vine prin Bulgaria-Serbia-Ungaria... nu are grad de comparaţie BRUA cu ceea ce înseamnă acest TurkishStream în zona Bulgariei. Pentru că BRUA este o conductă de 1,7 miliarde (de mc) şi cealaltă de 30 de miliarde. Nu există în momentul de faţă o perspectivă din punct de vedere al tranzitului de gaze la nivelul României şi această (lipsă de) perspectivă a fost demonstrată de lipsa oricărei rezervări de capacitate", a mai precizat expertul.

Acesta a mai adăugat că perspectiva exportului gazelor din Marea Neagră ar trebui să-şi piardă relevanţa dacă se vor face toate proiectele ce privesc gazele naturale.

"Din punctul meu de vedere, discuţia pe BRUA şi gazele din Marea Neagră este foarte complexă. De ce, pentru că dacă ne uităm care sunt planurile României... să racordăm 1,8 milioane de consumatori casnici, să convertim 2.400 de MWh de pe cărbune pe gaz, deci nu prea mai avem de ce să exportăm gaz dacă facem toate chestiile astea. (...) Şi în considerentul în care să zicem că se va extrage gazul din Marea Neagră, care oricum extragerea lui e întârziată cu cel puţin cinci ani de zile, cinci ani de zile care se presupun că toate aceste convertiri se vor face, noi nu o să avem de unde să acoperim şi acele consumuri şi respectiv să mai şi exportăm masiv pe BRUA. Din punctul ăsta de vedere inclusiv acest scenariu nu are o viabilitate foarte ridicată (pentru acoperirea din exploatare a costului cu investiţia - n.r).

BRUA poate să fie rentabilă doar într-o perspectivă foarte zonală, a apreciat Dumitru Chisăliţă, adăugând că România a pierdut trenul pentru o mare repoziţionare în coridorul sud-estic european în privinţa pieţei gazelor. BRUA ar putea fi rentabilă doar prin realizarea de noi produse, consideră Chisăliţă.

"Nu cred că ne mai putem gândi, odată cu finalizarea TurkishStream-ului, a IGB-ului, a TANAP-ului, a TAP-ului, la o mare poziţionare a României în Coridorul Sud-Estic european. Din păcate am pierdut trenul acela şi atunci, din păcate, elemente foarte importante care să prevină ca această conductă să fie plătită de către consumatorii români sunt destul de limitate. Eu aş vedea doar prin deschiderea de noi business-uri, de noi modele, de noi produse cu gazele naturale şi cu energia în care să ne folosim de BRUA. Ok, caracterul ei strategic sau de securitate este un element pozitiv. În momentul în care mai ai o conductă care mai este şi mare şi nouă ai avantajul că poţi să circuli, atunci când îţi trebuie, pe perioade scurte în iarnă, cantităţi mari de gaze naturale şi astea te pot ajuta. Problema este la ce cost, asta este marea problemă. Dacă acest cost este foarte-foarte mare, adică să ţii o conductă doar pentru 10 zile pe an... este un cost enorm. Dar da, putem să bifăm la securitate energetică un element important dar cu un cost foarte-foarte mare. Deci eu aş vedea produse energetice, care să le dezvoltăm. Acestea să poată să devină interesante şi pentru alte ţări din jur şi atunci să ne putem gândi la evitarea ca această conductă să fie plătită doar de români. Pentru că dacă ajungem în situaţia asta este foarte trist. Românii să plătească o conductă care era dedicată altor ţări, sau mă rog, unor proiecte care prindeau alte ţări, e foarte trist să se ajungă în situaţia asta. Deşi astăzi asta este singura chestiune care se întrezăreşte. (...) Nu m-aş duce atât de departe până la hidrogen pentru că problema este destul de puţin abordată în practică şi în general o conductă pe hidrogen trebuie de la început proiectată pe hidrogen. BRUA nu are această calitate de a fi proiectată pe hidrogen astfel încât eu am serioase rezerve vizavi de posibilitatea de a transporta hidrogen şi de a nu se pierde hidrogenul prin neetanşitate, având în vedere că molecula de hidrogen e mult mai mică decât molecula de gaz. Deci asta este o discuţie care presupune nişte elemente de cercetare înainte ca să primească un răspuns. Eu mă gândeam într-adevăr la nişte elemente derivate care să ne atragă jucători importanţi, în care această conductă să fie valorificată din această perspectivă, a unor produse pe care în zonă nu le prea regăsim. Din perspectiva asta să încercăm să recuperăm o mică parte din costurile realizării ei", a conchis Dumitru Chisăliţă.

• Sterian, Transgaz: Ungurii vor să facă un test de stres la conducta BRUA în 2 decembrie; vom sărbători împreună Ziua Naţională

Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a declarat ieri, într-o video-conferinţă, că societatea ia în calcul o intrare în comun cu compania ungară de transport gaze "pe partea de cercetare, pentru decarbonizare şi injecţie controlată de hidrogen în conductele de transport de gaze". De altfel, FGSZ, compania ungară de transport, a trimis Transgaz o scrisoare prin care anunţă realizarea unui test de stres la conducta BRUA pe 2 decembrie, chiar a două zi după Ziua Naţională a României. Şeful FGSZ a participat de altfel şi el la conferinţa la care Sterian a anunţat posibilitatea cercetării injecţiei de hidrogen în conducte.

"Îl salut pe omologul meu de la FGSZ din Ungaria. El e de undeva de pe meleagurile mioritice, din zona Timişoarei, unde s-a născut, vorbeşte bine limba română şi are însuşită tradiţia şi cultura română în primii 18 ani de viaţă. Îi mulţumesc pentru testul de stres la care m-a supus prin scrisoarea pe care mi-a trimis-o aseară, cum că exact pe data de 2 decembrie vor să ne testeze dacă am finalizat BRUA. Că până acum nu se putea executa o godevilare (curăşarea cavităţii interioare a conductei - n.r.), devreme ce nu au fost rezervări de capacitate. Îi asigur că cei cel puţin 200.000 mc/oră vor fi asiguraţi, că BRUA este funcţională, iar pe relaţia cu Ungaria e funcţională cred că de o lună de zile, asigurând capacitatea de 1,75 miliarde mc. Acum, dat fiind că o să fim după ziua naţională, o să venim şi cu ce am avut cu o zi înainte, să sărbătorim împreună. (...) Dar puteai să amâni după 2 sau să vii cu godevilarea acum. Asta e o treabă specifică... dar o lăsăm la o discuţie între noi, nu în panelul ăsta, aici", a spus Sterian, în cadrul videoconferinţei Romanian Gas Conference.

Sterian l-a reasigurat pe omologul său din Ungaria că "BRUA funcţionează".

"Dar te asigur că BRUA funcţionează şi că BRUA va transporta gaze de va trebui mărită capacitatea. Asta pentru că consumul din România, pe declinul producţiei onshore, se va accentua şi va fi necesară exploatarea gazelor din Marea Neagră. Consumul României va creşte cu peste 8 miliarde metri cubi", a spus directorul Transgaz. Amintim că Ungaria şi-a exprimat de numeroase ori interesul pentru achiziţia gazelor ce ar urma să fie extrase din platoul continental al României din Marea Neagră.

Finalizarea conductei BRUA este un mare succes, în condiţiile în care acest gazoduct este esenţial pentru securitatea energetică a României, a declarat, ieri, la rândul ei, Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, anterior, în aceeaşi conferinţă.

"BRUA este un mare succes al Transgaz, este fundamental faptul că gazoductul a putut să fie finalizat, fundamental pentru securitatea energetică a României. Ne gândim în primul rând la exporturi, dar şi la importuri, astfel încât piaţa să fie aprovizionată la cel mai bun nivel", a spus Verchere.

De notat că BRUA, Faza 2, constă într-o conductă de 50 km, de la Recaş la Horia, pentru interconectarea cu Ungaria. Termenul de finalizare este 2022, costurile fiind estimate la 68,8 milioane de euro. Scopul proiectului este asigurarea unei capacităţi de transport gaze naturale spre Ungaria de 4,4 miliarde de mc pe an, respectiv de 1,5 miliarde mc pe an spre Bulgaria.