Vom primi 417 milioane de euro din fondurile structurale

În ţara noastră vor intra până la finele anului curent 417 milioane de euro, a declarat secretarul de stat Adrian Ciocânea, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), ieri, în cadrul unei conferinţe de presă pe problema politicii de coeziune şi a politicii energetice a României, în contextul european.

Până la jumătatea actualului exerciţiu bugetar în ţara noastră au intrat 343 milioane de euro din fondurile structurale. Aceste valori sunt comparabile cu cele înregistrate de ţările care au aderat în anul 2004. În plus, şeful DAE susţine că România poate beneficia pe viitor de mai multe fonduri europene, dacă regiunile ţării vor capăta statut juridic.

Poziţia ţării noastre în privinţa politicii de coeziune a UE a fost explicată de Adrian Ciocânea: "România este favorabilă unei politici de coeziune europene, cu competenţe mai largi, orientate către competitivitate, fără a pierde din vedere că scopul ţării noastre este întărirea obiectivului convergenţă". Precizăm că obiectivul de convergenţă are în vedere statele membre şi regiunile mai puţin dezvoltate din cadrul Uniunii care reprezintă priorităţile politicii de coeziune ale acesteia.

În privinţa politicii energetice, secretarul de stat Adrian Ciocânea consideră că pentru România deschiderea pieţei pentru certificatele de emisie de gaze cu efect de seră şi a certificatelor verzi trebuie să se realizeze treptat pentru a nu crea dezechilibre majore.

Adrian Ciocânea a explicat: "Deschiderea pieţei certificatelor de emisie de gaze şi a celor verzi ar putea să majoreze cos­turile acestora la noi în ţară dar să aibă efect invers în UE. Companiile vor achiziţiona astfel de certificate la preţuri mai ridicate la noi în ţară, iar noi nu putem decât să stabilim cota de emisie de gaze acceptată. Deschiderea acestei pieţe trebuie să urmeze un anumit ritm".

Menţionăm că, în prezent în România sunt în funcţiune doar certificate verzi, care fac referire la energiile regenerabile. În cazul certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră, ţara noastră nu a primit un răs­puns afirmativ de la Comisia Europeană.

La data de 27 septembrie va avea loc la Bruxelles al patrulea Forum European care reglementează problemele de coeziune din cadrul UE. Forumul are ca scop trasarea unor obiective clare în privinţa opţiunilor de politică de coeziune a statelor membre dar şi aprobarea fondurilor destinate diminuării decalajelor, accesibile din anul 2014.

Adrian Ciocânea a declarat: "Există în UE o tendinţă puternică de a naţionaliza politicile din domeniul coeziunilor economice şi sociale, în sensul alocării mai multor resurse către competitivitate, în contextul convergenţei. Principalii beneficiari ai acestor politici sunt statele dezvoltate, cu administraţii puternice şi cu o experienţă mai mare în atragerea fondurilor europene. Ţări precum România, care se află într-o perioadă de întărire a capacităţii administrative trebuie să absoarbă cât mai multe fonduri europene, pentru a diminua riscul de a dispune de un pachet financiar mai mic".

Politica de coeziune are drept scop reducerea decalajelor existente între regiunile din Uniunea Europeană. Aceste decalaje provin din deficienţele structurale care afectează factorii principali ai competivităţii precum: dotarea inadecvată cu capital fizic şi uman, insuficienţa capacităţii de inovare şi sprijinul insuficient acordat întreprinderilor şi a mediului înconjurător. Aceas­tă măsură se bazează pe redistribuţia unei părţi din bugetul comunitar realizat prin contribuţia statelor membre, către regiunile puţin mai prospere din cadrul Uniunii. În prezent, politica de coeziune economică şi socială a Uniunii Europene (UE) se bazează pe doi piloni: fondurile structurale, în general concentrate pe obiective de politică regională şi politica concurenţei cu scopul de a influenţa politicile regionale prin intermediul supra­vegherii ajutoarelor naţionale regionale.