Spre deosebire de multe alte state care au aderat din start la moneda Europeană, în România, introducerea monedei Euro va avea pe de o parte un efect mai puţin şocant pentru consumatori, iar pe de altă parte un efect
Domnia sa a declarat: "După cum se prefigurea-ză lucrurile în cazul actualei crize economice, relansarea economică începe să aibă slabe şanse de a se resimţi înainte de 2012; întrucât aderarea României la moneda Euro este planificată pentru anii 2014-2015, totul va depinde de noua conducere a BNR: dacă aceasta va studia cu atenţie atât greşelile, cât şi reuşitele diferitelor ţări la introducerea monedei unice şi va aplica măsurile cele mai potrivite, atunci Româ-nia va putea putea cunoaşte un nou "boom" economic, întrucât va cumula creşterea economică post-criză cu cea care poate fi generată de introducerea monedei unice".
Majoritatea facturilor pentru apă, curent, gaze sau telefoane, precum şi pentru bunuri mai costisitoare - cum ar fi articolele electronice, maşinile sau locuinţele etc - se calculează deja în euro, deşi acestea sunt plătite în lei. Astfel, orice încercare a producătorilor de a majora preţurile din cauza aderării la moneda unică, va putea fi uşor observată de către clienţi. "Cel mai probabil preţurile produselor cotidiene vor creşte înaintea introducerii monedei europene, pentru ca măsura să nu poată fi atribuită acestui proces. Pentru companiile româneşti însă, în mod special pentru industria producătoare şi exportatoare, introducerea monedei europene va aduce avantaje mari, deoarece pierderile, rezultate din vânzarea şi cumpărarea valutei, vor dispărea", a precizat Victor Safta.
Experienţa ţărilor europene în ceea ce priveşte introducerea monedei euro a cunoscut ambele extreme: unele economii au fost afectate în mod negativ, în timp ce altele au profitat din plin.
De exemplu, în Germania, deşi rata de schimb oficială a fost de 1,95 mărci pentru 1 Euro, majoritatea producătorilor şi comercianţilor au rotunjit preţurile în sensul creşterii acestora, fapt care a condus la scăderea masivă a consumului. Astfel, în 2002, anul introducerii monezii europene, Germania a avut o rată a inflaţiei anuale de doar 1,9%, deşi în primul trimes-tru, aceasta crescuse la 4,8%, întrucât comercianţii au fost în cele din urmă "obligaţi" să scadă preţurile. În acel an, PIB-ul german a înregistrat o creştere de doar 0,2%. Acest fapt a fost cauzat de scăderea consumului cu 6,8%, evoluţie contrabalansată de o creştere puternică a exporturilor, deoa-rece indus-tria germană scăpase de "povara" unei monede copleşitor de puternice - Marca Germană.
În schimb, state mici cu monede până atunci destul de nesemnificatice pe plan mondial, au înregistrat creşteri economice substanţiale după introducerea monedei unice. De exemplu, PIB-ul Irlandei a crescut în 2002 cu 6,4%, cel al Luxemburgului cu 4,1%, iar în cazul Austriei creşterea a fost de 1,6%.
În ceea ce priveşte România, aceasta are mari şanse de a profita, de asemenea, de pe urma introducerii monedei Europene, spun analiştii de la X-Trade Brokers.
"O firmă românească ce încasează Euro din străinătate este întotdeauna obligată să îi schimbe în Lei, de obicei la un curs mult mai mic decât cel al BNR, pentru a-şi plăti furnizorii locali, salariile etc. În schimb preţurile materialelor de producţie cumpărate de la furnizorii locali se calculează în Euro, dar se facturează în Lei la cursul BNR. Această diferenţă între cumpărarea şi vânzarea leului micşorează profiturile realizate de companiile care produc pentru export ", subliniază analiştii de la X-Trade Brokers.
"Spre deosebire de marile ţări Europene, în cazul României renunţarea la moneda naţională nu va avea un mare impact asupra populaţiei, deoarece românii sunt deja obişnuiţi să calculeze o mare parte a cheltuielilor şi a preţurilor în Euro, iar şansele de creştere economică vor fi semnificative. Aşa cum aderarea la Uniunea Europeană a avut un impact pozitiv asupra economiei, este foarte posibil ca adoptarea Euro să aducă din nou creşteri economice importante", a conchis Victor Safta.