Inflaţia ar putea deveni cea mai mare piedică în calea adoptării monedei unice europene de către România la termenul prevăzut iniţial, dat fiind faptul că este un proces greu de controlat de către stat în condiţiile actualei crize economice şi a perioadei care o va succede, întrucât foarte multe companii care activează pe piaţa românească vor fi tentate să compenseze scăderea volumului de vânzări prin presiuni asupra preţurilor, sunt de părere analiştii X-Trade Brokers.
"Singurele industrii care comunică reduceri substanţiale de preţuri sunt, din păcate, cele care au cunoscut scăderi dramatice ale volumelor de vânzări, astfel încât ponderea lor în indicele de inflaţie este nesemnificativă: industria auto, respectiv domeniul imobiliar", susţine Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers. Potrivit domniei sale, creşterea preţurilor combustibililor şi energiei au, de asemenea, un impact major asupra preţurilor produselor şi, în consecinţă, au efecte inflaţioniste.
Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, în luna iunie, România a înregistrat cea mai mare rată medie anuală a creşterii preţurilor, respectiv de 5,9%, în raport cu aceeaşi lună a anului trecut, faţă de o medie de 0,6% la nivelul blocului UE. Cu excepţia Estoniei însă, doar state din zona euro au marcat inflaţii negative (Irlanda -2,2%, Portugalia -1,6%, Belgia, Luxemburg, Spania -1% fiecare şi Austria -0,3%). Zona euro a înregistrat o inflaţia medie de -0,1% în iunie.
"Această diferenţă dintre nivelul inflaţiei înregistrate în România, respectiv cel din zona euro, nu este deloc încurajatoare din perspectiva adoptării monedei unice, având în vedere că inflaţia statelor care doresc să adopte euro nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5% media ratelor inflaţiei din cele mai performante trei state membre, iar diferenţele majore nu sunt deloc uşor de recuperat în condiţiile schimbărilor economice importante generate de criză şi recuperarea după criză", subliniază analiştii de la X-Trade Brokers. (C.P.)
(continuare în pagina 14)
Un alt criteriu important în vederea adoptării monedei unice îl reprezintă nivelul de maxim 3% din PIB pe care trebuie să îl atingă deficitul bugetar, în prezent estimat de către analiştii de piaţă la 5,1- 5,4% din PIB.
"Spre deosebire de inflaţie, deficitul bugetar este mult mai uşor de controlat şi de
Oficialităţile române au anunţat ca obiectiv trecerea la moneda unică europeană în anul 2014, ceea ce ar presupune că, cel tarziu în 2012, România să intre în Exchange Rate Mechanism II (ERM II; mecanismul european al ratelor de schimb), ce reprezintă testul de stabilitate pe care moneda naţională trebuie să îl treacă timp de doi ani.