Irlanda a hotărât să ceară ajutor financiar din partea UE şi FMI, devenind a doua ţară membră a zonei Euro care solicită un plan de salvare. "Decizia survine după o perioadă de rezistenţă îndârjită din partea unui popor cu tradiţie războinică, pentru care gestul echivalează cu o ştirbire a suveranităţii", a afirmat Victor Safta, directorul sucursalei din ţară a X-Trade Brokers, informează un comunicat remis redacţiei.
Nevoită să injecteze capital pentru a sprijini băncile aflate în suferinţă după colapsul imobiliar, Irlanda ar urma să marcheze un deficit bugetar record pentru o ţară aflată în zona Euro, de aproximativ o treime din PIB. Cu toate acestea, ţara nu ar fi fost nevoită să acceseze din nou pieţele până înspre jumătatea anului viitor, argument pentru opoziţia iniţială la oferta de finanţare a UE. "Incertitudinea a determinat retrageri masive de capital din bănci, între care cea preluată de către stat, Allied Irish Banks, făcând obligatorie intervenţia pentru restabilirea încrederii. În plus, presiunea UE a fost deloc neglijabilă, având în vedere efectul de contagiune asupra altor state percepute a fi într-o situaţie dificilă", a adăugat Victor Safta.
Titlurile de stat portugheze şi spaniole au marcat o tendinţă descendentă în ultimele săptămâni, diferenţa de randament faţă de titlurile germane crescând. "Creşterea spread-ului în Spania şi Portugalia faţă de titlurile de stat germane indică îngrijorarea pieţelor. Pachetul pentru Irlanda ar urma să fie finalizat în următoarele săptămâni, probabil plasat sub 100 de miliarde de euro. Atenţia pieţelor s-ar putea concentra de acum încolo asupra altor state aflate în poziţii vulnerabile, precum Portugalia, Italia sau Spania", a precizat Victor Safta.