Reporter: Sezonul România-Franţa este un proiect unic de diplomaţie publică şi culturală care se încheie în 14 iulie, de Ziua Naţională a Franţei. Printre domeniile abordate în proiectele înscrise în programarea Sezonului a fost şi economia. Cum aţi descrie această componentă a sa?
Andrei Ţărnea: Încă de la început, vocaţia principală a Sezonului România-Franţa a fost actualizarea imaginii pe care ţările noastre o au una despre cealaltă. Construirea programării în jurul acestui obiectiv a presupus îmbinarea mai multor domenii, având ca punct de plecare cultura, dar evidenţiind şi contribuţia pe care economia, turismul sau educaţia o au în dezvoltarea relaţiei dintre cele două societăţi. Partea bună a fost că istoria recentă a României şi Franţei are o componentă economică puternică. Sunt peste 30 de ani de cooperare economică româno-franceză de-a lungul cărora exemplele parteneriatelor de succes sunt numeroase, fie că vorbim despre comerţ bilateral, investiţii sau dezvoltarea reciprocă a companiilor din ţările noastre. Ne-am dorit să prezentăm proiecte care merg dincolo de clişee, aşa cum o spune şi sloganul Sezonului, care să provoace aceste două societăţi la un dialog autentic şi să reprezinte un îndemn pentru cooperări viitoare.
Sezonul este interesant şi din punct de vedere metodologic. Franţa face de peste 30 de ani Sezoane, dar acesta este primul cu un stat membru al Uniunii Europene. La nivelul României, organizarea este coordonată de Ministerul Afacerilor Externe, alături de un grup de lucru inter-instituţional. În Franţa, este coordonat de Institutul Francez de la Paris sub tutela Ministerelor de Externe şi Culturii. Există, de partea franceză, un comitet de mecenat al Sezonului format din 12 companii care contribuie la bugetul de stat francez, iar o parte din sumă este redirecţionată către acest proiect. Companiile au beneficiile echivalente unor sponsori în România. Sezoanele implică un curatoriat atent al unui număr semnificativ de proiecte al structurilor publice, private sau independente. Finanţarea sa este un mix de fonduri publice şi private, finanţări guvernamentale şi din bugete locale. Prin bugetul Sezonului se asigură cofinanţări, în general de până la 30% din bugetul total.
Reporter: Ne puteţi da câteva exemple de proiecte?
Andrei Ţărnea: Sezonul nu este exclusiv cultural. El acoperă şi cercetare, educaţie, cooperări între autorităţi. Partea economică şi de antreprenoriat a făcut în mod particular obiectul atenţiei noastre. Aproape 15% din PIB-ul României este legat de investiţii franceze. Dar există şi tot mai multe companii din România interesate de piaţa franceză. Inclusiv în domeniul tehnologiei şi serviciilor.
Au fost organizate în cadrul Sezonului două forumuri economice cu o participare impresionantă a reprezentanţilor mediului de afaceri. În secvenţa de des-chidere de la Paris, a avut loc Forumul Economic franco-român cu participarea miniştrilor economiei şi finanţelor ai României şi Franţei. Evenimentul a reprezentat un moment de dialog cu privire la strategiile, parteneriatele şi acţiunile comune în sectoare importante pentru ţările noastre. A fost reamintită importanţa investiţiilor în cercetarea din România, dat fiind faptul că suntem una dintre ţările europene cu cei mai mulţi absolvenţi de matematică şi ştiinţa tehnologiei, iar masa rotundă pe tema oraşelor de mâine a oferit o perspectivă de ansamblu asupra construcţiilor durabile. La Bucureşti, Camera de Comerţ Româno-Franceză, CCIFR, a organizat un alt Forum Economic franco-român cu o temă îndrăzneaţă: "Poveştile care schimbă jocul", la care a participat şi prim-ministrul român. Rezultatele au inclus 10 domenii social-economice cheie abordate de 46 de speakeri români şi francezi: CEO, directori, antreprenori, oameni de cultură şi din societatea civilă, ale căror discuţii au vizat cooperarea franco-română în retrospectivă şi perspectivă, dar şi afaceri care modernizează România, start-up-uri şi tehnologii care schimbă lumea.
Un alt proiect din cadrul Sezonului a fost cea de-a 5-a ediţie a Forumului româ-no-francez al cooperării descentralizate de la Lyon care a reunit peste 500 participanţi, aleşi locali, reprezentanţi ai mediului asociativ şi ai oraşelor şi comunelor înfrăţite sau partenere din cele două ţări.
Din nou în România, Romanian Game Developers Association a prezentat o expoziţie de jocuri video realizate de dezvoltatori români şi francezi în cadrul East European Comic Con. Schimbul de bune practici din acest domeniu a devenit o obişnuinţă pentru ambele părţi, iar publicul larg a avut ocazia să descopere originalitatea creatorilor.
O serie de întâlniri au fost organizate la Paris, Cluj şi Bucureşti de Villa Numeris, structură care promovează un model european digital pornind de la dinamica pe care Franţa o are în investiţii digitale şi de la sursa de talente pe care o reprezintă România în acest domeniu.
Industriile creative şi culturale reprezintă un sector mai mare decât industria auto în Franţa. Sezonul serveşte ca indicator pentru potenţialul de dezvoltare locală şi naţională în România. Un amestec de tradiţie patrimonială şi creaţie contemporană este un factor esenţial ca motor de creştere economică, aşa cum vitalitatea culturală serveşte drept indicator pentru calitatea vieţii.
Reporter: Cum se vede Sezonul România-Franţa la final?
Andrei Ţărnea: Sezonul România-Franţa este, de altfel, aşa cum şi-a şi propus, un catalizator al relaţiei dintre ţările noastre, un moment compus din mai multe elemente unice care îşi vor urma parcursul. Vorbim despre premiere absolute pentru ţara noastră, cum ar fi: prima expoziţie a României la Muzeul Luvru, primul sezon expoziţional dedicat României la Centrul Pompidou, dar şi o prezenţă constantă şi amplă a Franţei la cele mai importante evenimente din Româ-nia: Festivalul Internaţional de Film Transilvania sau Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. De acum, la Sibiu poate fi vizitat permanent muzeul digital Micro-Folie, un concept care prezintă opere de artă din 12 muzee din Franţa, experienţa realităţii virtuale, dar şi un atelier inovativ pentru copii. Aş mai da un exemplu: Caravana Studiilor în Franţa, proiect realizat de Institutul Francez, a fost un turneu naţional ce a urmărit promovarea studiilor în Franţa în rândul elevilor şi al studenţilor români. Au participat peste 2000 de tineri care probabil îşi vor alege o carieră francofonă, aici sau în Franţa. Ce vreau să spun este că în Sezonul România-Franţa am privit spre viitor şi cred că am reuşit să mobilizăm generaţia tânără pentru că până la urmă ei vor scrie următoarele capitole. S-au legat parteneriate pe termen lung care vor face colaborarea franco-română şi mai solidă. Sezonul România-Franţa a creat precedentul unui program bilateral de amploare şi poate, probabil, să devină o sursă de ins-piraţie.
Între timp, profit de ocazie să spun că aşteptăm publicul în număr cât mai mare la închiderea oficială care va avea loc duminică 14 iulie, în Parcul Carol şi la Club Expirat, cu o serie de evenimente organizate de Centrul Cultural Expo Arte: concerte Vunk, Hyphen Hyphen, Delia şi Cali, un spectacol pirotehnic şi de acrobaţie al Groupe F, o expoziţie în aer liber şi o seară pe ritmurile dj-ilor români şi francezi.
Reporter: Ce perspective de dezvoltare există?
Andrei Ţărnea: Sezonul România-Franţa ne-a reamintit ce datorează culturile noastre una celeilalte şi a contribuit la întărirea, pentru viitor, a schimburilor noastre artistice, economice, lingvistice, sau universitare. Cultura este şi va rămâne unul dintre cele mai importante instrumente de dezvoltare a unei societăţi, mai ales în contextul actual, unde vorbim despre societăţi mobile şi globale. Prin Sezonul România-Franţa sperăm să fi construit un proiect pe cât de accesibil şi incluziv, pe atât de dinamic şi provocator, cu elemente de continuitate, care să contribuie la diversificarea formelor de cooperare între ţările noastre. Fie că vorbim de investiţii economice, de proiecte între operatori culturali sau de cooperări la nivelul comunităţilor.
Reporter: Mulţumesc!