"30% dintre muncitorii români au fost plătiţi, anul trecut, cu salariul minim"

• Valentina Vasile: "10% din populaţia cu cele mai mici venituri câştigă de 14 ori mai puţin decât 50% din populaţia cea mai săracă"

• Gheorghe Bălăceanu, FGS Familia: "Sectorul de construcţii din România are nevoie, cel puţin pentru anul 2019, de încă 150.000 de lucrători"

Un procent de 10% din populaţia cu cele mai mici venituri câştigă de 14 ori mai puţin decât 50% din populaţia cea mai săracă, iar tendinţa de adâncire a decalajelor există, a spus ieri Valentina Vasile, director ştiinţific la Institutul de Economie Naţională din cadrul Academiei Române.

Conform domniei sale, 30% dintre muncitorii din ţara noastră au fost plătiţi, anul trecut, cu salariul minim pe economie, ceea ce este îngrijorător, deşi nivelul salariului minim a crescut.

Ne poziţionăm la coada clasamentului european, fiind printre ultimele ţări în ceea ce priveşte rata de ocupare pe piaţa muncii, a mai spus doamna Vasile.

Valentina Vasile a precizat: "Aceste disensiuni sunt alimentate, din păcate, şi de alţi factori, precum tendinţa de părăsire timpurie a şcolii; tinerii inactivi, care nici nu urmează vreo formă de învăţământ şi nici nu sunt integraţi în câmpul muncii; mobilitatea externă pentru muncă, ea predominând faţă de cea internă la noi în ţară. În plus, în ceea ce priveşte protecţia socială, trebuie să spun că sunt de acord cu ea, însă nu la infinit. Oamenii trebuie să înţeleagă că beneficiază de protecţie socială, dar nu toată viaţa, şi că trebuie să facă ceva pentru a ieşi din acea situaţie. Atâta timp cât legislaţia nu se schimbă, acest fenomen, de a sta acasă, fără să munceşti, şi de a primi ajutoare sociale, va persevera".

• Gheorghe Bălăceanu: "România este singurul stat din Europa de Est care a implementat un sistem social pentru protecţia lucrătorilor din construcţii"

Sectorul de construcţii din România are nevoie, cel puţin pentru anul 2019, de încă 150.000 de lucrători, în afară de cei care se află acum în acest domeniu, a afirmat ieri Gheorghe Bălăceanu, preşedintele FGS Familia.

Domnia sa a atras atenţia că avem mare nevoie de forţă de muncă, pe care o exportăm în ţările din vest, în Spania sau în Italia, de exemplu.

În perioada 1998-2018, au fost plătiţi peste 406 milioane de lei pentru protecţia socială a lucrătorilor din construcţii, prin intermediul Casei Sociale a Constructorilor, au mai spus reprezentanţii FGS Familia.

În perioadele de inactivitate, cei 468.000 de muncitori înscrişi au asigurat un procent de 75% din media salariului de bază brut pe ultimele trei luni, fiindu-le plătite şi contribuţiile sociale.

De asemenea, către bugetul de stat au ajuns 180 de milioane de lei, din plata contribuţiilor acestor salariaţi, au mai precizat sursele citate.

România este singurul stat din Europa de Est care a implementat un asemenea sistem social, dar mai sunt şi alte state care vor să îl introducă cu titlu obligatoriu, a mai menţionat domnul Bălăceanu.

• Gheorghe Albu, LAPAR: "Legea 52/2011 le pune beţe în roate, atât muncitorilor, cât şi angajatorilor"

Legea 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri este imposibil de implementat şi de aplicat, întrucât ea le pune beţe în roate, atât celor care vor să muncească, cât şi angajatorilor, a afirmat ieri Gheorghe Albu, vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Domnia sa a declarat: "Fiecare angajator are obligaţia legală de a completa registrul de zilieri, zilnic, la începerea muncii, dar pentru fiecare în parte sunt necesare aproximativ trei minute. Gândiţi-vă ce înseamnă acest lucru pentru fermele care au 100 sau 200 de zilieri, zilnic, iar în cazul unui control amenda este de 6.000 de lei. Prin acest act normativ birocratizăm şi încurajăm exportul, chiar şi ocazional, de forţă de muncă în vestul Europei. Legea aceasta mai are multe alte lacune. Cine a făcut-o, credeţi-mă că a ignorat tot ceea ce este esenţial, elementar, precum asigurările sociale, spre exemplu. La vârsta pensionării, oamenii aceştia vor deveni povara societăţii, pentru că legea propune ca omul să îşi plătească singur aceste dări, ceea ce ştim că este foarte puţin probabil. Ceea ce reprezintă o problemă reală a României, nu este prioritar pentru Guvern, din păcate".

Gheorghe Albu a mai precizat că o soluţie şi o alternativă, pentru aceste registre de zilieri, ar putea fi reprezentată de introducerea convenţiilor civile.

Astfel, s-ar reduce birocraţia, iar zilierii ar beneficia de pensii şi asigurări sociale, a mai explicat reprezentantul LAPAR.

• Simona Ghiţă: "Ponderea angajaţilor care aveau un contract temporar de muncă era de aproximativ 1%, din total, în anul 2017"

Ponderea angajaţilor care aveau un contract temporar de muncă era de aproximativ 1%, din total, în anul 2017, media la nivelul UE fiind de 13%, a precizat ieri în timpul unei dezbateri privind munca zilieră în Româ-nia, organizată de Institutul European din România, Simona Ghiţă, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE) şi corespondent naţional al Eurofound România.

Potrivit domniei sale, cifrele de mai sus aparţin unui studiu realizat de Eurostat, adăugând: "Procentul acesta, de 1%, mi se pare foarte mic, în condiţiile în care în statele din vestul Europei el este de circa 20%. Polonia şi Portugalia, spre exemplu, au 26%, res-pectiv 200%, iar de cealalată parte a clasamentului sunt România, Estonia şi Letonia, unde procentul este cuprins între 1% şi 3%".

• Cristina Boboc: "Tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani sunt cei care desfăşoară, preponderent, muncă zilieră"

În România, zilierii sunt înregistraţi la Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM) şi tot acolo sunt înregistrate şi numărul de zile de muncă pe care le desfăşoară aceşti oameni, a spus, ieri, Cristina Boboc, profesor în cadrul ASE şi corespondent naţional al Eurofound România.

Astfel, în perioada 2011-2017, au fost înregistraţi la Inspecţia Muncii circa 900.000 de muncitori, care au lucrat 28 de milioane de zile, în total, iar numărul zilierilor care au lucrat, efectiv, doar anul trecut a fost de aproximativ 214.000, a mai precizat domnia sa.

Conform doamnei Boboc, tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani sunt cei care desfăşoară, preponderent, muncă zilieră.