ACHIZIŢII EŞUATE, NICIUN VINOVAT Trenul care nu mai vine

1500 de vagoane are nevoie CFR Călători pentru a-şi desfăşura activitatea în condiţii optime. De aproximativ 400 de vagoane ar avea nevoie ceilalţi cinci operatori de transport feroviar de persoane pentru a fi pregătiţi, cât de cât, de liberalizarea pieţei de transport feroviar care ar urma să intervină la finalul anului 2023. În total 1900 de vagoane ce ar urma să fie achiziţionate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară înfiinţată în urmă cu cinci ani prin OUG 62/2016 şi operaţionalizată de aproape patru ani.

Deşi a avut încă de la înfiinţare prinşi în buget 350 milioane euro, ARF nu a reuşit până acum să achiziţioneze niciun automotor, nicio garnitură de tren pentru transportul călătorilor. Aproape un an şi jumătate a durat până a fost gata un caiet de sarcini pentru o primă licitaţie destinată achiziţionării a 40 de rame electrice, cu posibilitatea dublării comenzii iniţiale. Achiziţia res­pectivă nu a fost finalizată din cauza contestaţiilor, care aşteaptă o decizie definitivă a instanţei. Aceeaşi soartă o are şi a doua licitaţie ce prevedea achiziţionarea a 20 de rame electrice, cu posibilitatea triplării comenzii iniţiale, care este şi ea blocată în instanţă. Din informaţiile prezentate până acum în mass-media, se pare că în privinţa acestor achiziţii, ce urmau să fie finanţate din fondurile alocate pe perioada 2014-2020, nu sunt mari speranţe că se vor finaliza cu bine, iar reprezentanţii operatorilor de transport feroviar de călători nu exclud posibilitatea ca ţara noastră să piardă sumele respective.

Dacă ar fi fost finalizate cele două achiziţii publice, am fi avut - conform comenzilor finale - în lucru 140 de garnituri de tren, adică aproximativ 640 de vagoane. La acestea ar fi urmat să se adauge, conform afirmaţiilor de anul trecut ale fostului ministru al Transporturilor, Lucian Bode, încă 1240 de vagoane, ce urmau a fi achiziţionate pe exerciţiul financiar multianual 2021-2027, prin intermediul fondurilor alocate pe Programul Operaţional de Transport şi Programul Operaţional Regional. Adică, la sfârşitul actualei decade, operatorii de transport feroviar de persoane din ţara noastră ar fi beneficiat de 1860 de vagoane, ceea ce ar fi acoperit deficitul actual de material rulant de pe calea ferată.

În afara garniturilor de tren ce ar putea fi achiziţionate pe MFF 2021-2027, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este prevăzut ca, din cei 30,4 miliarde euro acordate prin mecanismul european să fie achiziţionate 39 de rame electrice noi.

După cum se poate observa, pe hârtie toate sunt bune şi frumoase pentru operatorii de transport feroviar de persoane. Realitatea este însă cu totul alta.

Conform unui studiu efectuat în urmă cu trei ani de Consiliul Concurenţei, în perioada 2014 - 2030, totalul fondurilor europene alocate sau ce urmează a fi alocate României pentru efectuarea de investiţii în reţeaua feroviară au o valoare de aproape 15,4 miliarde euro,distribuite în doua etape:

- 4,3 miliarde euro în perioada 2014 - 2020

- 11,07 miliarde euro în perioada 2020 - 2030.

Între timp, sumele respective au fost modificate. Aşa că în fostul exerciţiu bugetar multianual 2014-2020, sumele alocate pentru infrastructura feroviară s-au ridicat la 5 miliarde euro, iar pentru 2021-2027 vorbim, conform fostului ministru al Fondurilor Europene, despre 9 miliarde euro, adică mai mult de jumătate din suma de 17 miliarde euro alocată pentru întreaga infrastructură de transport din ţara noastră prin intermediul bugetului multianual şi al Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Până acum, din alocările pentru perioada 2014-2020, statul român nu a reuşit să achiziţioneze niciun tren. Ministerul Transporturilor, indiferent de cine a fost el condus în toată această perioadă, nu a reuşit, timp de şapte ani să finalizeze o singură achiziţie publică pentru materialul rulant necesar operatorilor de transport feroviar de persoane, deşi toţi oficialii cunoşteau faptul că în 2023 va interveni liberalizarea totală a pieţei în acest domeniu de activitate.

• Operatorii de transport feroviar - victime ale incompetenţei funcţionarilor din Ministerul Transporturilor?

Cum poate fi catalogată o astfel de atitudine? Gabriel Rodrigo Maxim, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR), care a expus întreaga situaţia de mai sus şi lui Istvan Jakab, şeful interimar al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, a declarat pentru ziarul BURSA: "Tot ce s-a întâmplat în această perioadă a fost o bătaie de joc la adresa companiilor de pe calea ferată şi, în mod special, la adresa CFR Călători. Să ai posibilitatea, din punct de vedere financiar, să cumperi 1860 de trenuri, şi să demarezi şi finalizezi achiziţiile pentru 620 de vagoane, dar să nu faci acest lucru, cred că spune totul despre modul în care unii funcţionari din cadrul Ministerului Transporturilor şi ai Autorităţii pentru Reformă Feroviară au înţeles să îşi exercite atribuţiile de serviciu. Probabil că mulţi s-ar întreba de ce nu formulăm o plângere penală pentru a fi traşi la răspundere vinovaţii de actuala stare de lucruri. Le răspund acestora ca ar fi o pierdere de timp. Până s-ar soluţiona o astfel de plângere, până vinovaţii vor fi traşi la răspundere, definitiv, în instanţă, va dura mai mulţi ani, iar noi vom rămâne şi fără materialul rulant necesar şi vom pierde şi alocările europene pentru perioada 2021-2027. De aceea tragem un semnal de alarmă cu privire la actuala stare de fapt, semnal pe care l-am adus şi în atenţia reprezentanţilor Comisiei Europene, pentru că aşa nu se mai poate. Nu putem să tolerăm faptul că poate există persoane ce doresc sabotarea companiilor feroviare româneşti prin prisma liberalizării totale a transportului de persoane în anul 2023".

Amintim că la mijlocul săptămânii trecute, actualul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, a declarat că este nevoie de alocare de fonduri de la bugetul de stat pentru lucrările de întreţinere a infrastructurii feroviare, chiar şi pentru repararea şi modernizarea vagoanelor de călători, şi că vor fi folosite fonduri europene alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi prin bugetul multianual european 2021-2027 pentru achiziţionarea materialului rulant necesar operatorilor de transport feroviar de persoane.

O parte din fondurile alocate pe Programul Operaţional de Transport vor fi folosite şi pentru reabilitarea a 10.000 de kilometri de cale ferată, care în acest moment sunt abandonaţi, din cei 20.730 kilometri de cale ferată existenţi la nivel naţional.