Discuţiile despre crearea în laborator a Sars-Cov 2 care a dus la pandemia Covid-19 şi despre apariţia imediat a vaccinurilor anti-Covid sunt simple supoziţii, ne-a declarat dr. Adrian Marinescu, medic epidemiolog şi director medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" din Bucureşti.
Adrian Marinescu a precizat: "Dacă ne referim la infecţiile virale, vorbim despre familii de virusuri care au existat dintotdeauna. De exemplu, coronavirusul e dintotdeauana şi dă infecţii şi la om, şi la animale. Mutaţiile sunt un proces permanent, pentru că toate virusurile suferă mutaţii. Discuţiile din spaţiul public privind aşa-numitele mutaţii artificiale, de laborator, sunt un tip de discuţii pe care nu ştiu dacă putem să le denumim «de can-can». Neavând informaţii în direcţia asta, putem să venim doar cu supoziţii. Din punct de vedere ştiinţific, mutaţiile există la fiecare tip de virus, iar pentru ca un virus - de exemplus Sars-Cov 2 - să devină o problemă de sănătate publică e nevoie de nişte factori care îl fac să fie mai contagios, pentru că în final problema de sănătate publică vine din numărul de persoane care se infectează".
Directorul medical al Institutului Matei Balş ne-a spus că în privinţa Sars-Cov 2, problema nu este legată de virulenţă pentru că virusul respectiv nu a avut o agresivitate sporită. "Dacă e să îl comparăm cu alte virusuri din aceeaşi familie, vă reamintesc că Sars-Cov 1 sau SMERS au fost mult mai agresive şi probabilitatea de a avea forme severe era mult mai mare. Problema lui Sars-Cov 2 a fost că se transmite foarte uşor. În momentul în care un virus se transmite foarte uşor, asta înseamnă că el ajunge peste tot, indiferent de graniţe, iar asta înseamnă pandemie: număr de infecţii într-un interval scurt", a continuat medicul epidemiolog.
Referitor la apariţia rapidă a vaccinurilor anti-Covid 19 după declanşarea pandemiei, dr. Adrian Marinescu a afirmat că dezbaterile din spaţiul public sunt simple supoziţii, pentru că nu există informaţii oficiale în acest sens (n.red. - al unei legături privind o apariţie concomitentă a unei boli cu produsul farmaceutic aferent tratării acesteia).
Domnul dr. Marinescu a precizat: "Dezbaterile respective nu se susţin, deoarece este absolut logic, evident, că într-o situaţie complicată, de urgenţă, de război, etc., totul se va mişca mai repede, inclusiv în industria farmaceutică. Până la urmă nimeni nu a inventat vreun medicament nou şi niciun vaccin nou. Lucrurile au plecat de la o experienţă anterioară, de la Sars-Cov 1. Nimeni nu a spus că nu am fi dorit ca să avem ani de zile sau mai multe testări pentru a obţine un medicament, dar ne aflam într-o situaţie asemănătoare celei de pe front, când trebuie să intervii pentru salvarea răniţilor, chiar dacă nu te afli într-o sală de operaţie dotată cu echipamentul necesar. E vorba despre ce poţi face într-un astfel de moment, pentru a interveni cumva în sprijinul persoanei care suferă. În momentul în care ai o problemă de sănătate publică, există o legătură între apariţia virusului şi apariţia vaccinului sau a unui tratament deoarece lumea medicală are o reacţie rapidă, mult mai bună, pentru că e nevoită să acţioneze rapid pentru rezolvarea respectivei probleme. Chiar dacă nu are timpul necesar pentru a face un produs în condiţii normale; ai o pandemie, trebuie să intervii atunci, cu ce poţi face".
Domnia sa ne-a mai transmis că sporirea apariţiei bolilor infecţioase în ultimii ani este rezultatul mai multor factori, printre care se numără încălzirea globală, care a dus la creşterea riscului de a avea astfel de boli şi în afara sezonului, şi de situaţii complicate, cum ar fi războiul, care pot duce la reapariţia unor boli ce nu au fost eradicate, dar erau considerate extrem de rare sau boli ale trecutului.
Adrian Marinescu a concluzionat spunând că, în afară de variolă care a fost eradicată, restul bolilor infecţioase au un risc, chiar dacă uneori mic, să reapară în anumite condiţii, cum ar fi igiena precară din zona frontului din Ucraina sau din alte părţi ale lumii.
Opinia Cititorului