ALEGERI PREZIDENŢIALE IN SUA/IONEL BLĂNCULESCU: "Niciunul dintre cei doi candidaţi nu este în totalitate ceea ce pare"

Niciunul dintre cei doi candidaţi la Casa Albă nu este în totalitate ceea ce pare, consideră analistul economic Ionel Blănculescu, afirmând că Donald Trump nu este într-atât de periculos pentru umanitate precum o arată, iar Hillary Clinton nu este nici pe departe într-atât de pacifistă şi liniştită cum lasă impresia.

Ionel Blănculescu ne-a declarat: "Privim în cei doi candidaţi aparenţele lor şi nu realitatea pură, ceea ce înseamnă că, dacă Donald Trump va deveni preşedintele SUA, va reuşi să intre, cu greutate ce-i drept, în pielea personajului şi să devină cu mult mai echilibrat şi mai raţional decât a arătat-o în campanie, iar dacă Hillary Clinton va deveni şeful Statelor Unite ale Americii, să nu cumva să vă bazaţi pe faptul că este o femeie blajină, liniştită şi să nu vă aşteptaţi la vremuri poetice, ci mai degrabă să vedeţi «Bărbatul de Stat» din ea, care, desigur, în urma mandatului de preşedinte, se va extinde la o nouă noţiune, şi anume «Femeia de Stat».

Acest lucru, pentru politica mondială, va reprezenta un element cert de valoare adăugată, creând posibilităţi pentru alte state puternice ale lumii să fie conduse de adevărate Femei de Stat, care - este o părere personală - vor detrona, într-un anumit timp, supremaţia mandatului prezidenţial al Bărbatului de Stat, ca noţiune politică şi nu numai".

În această situaţie, statele lumii aflate sub sancţiunile SUA ar trebui să-şi regândească poziţiile, deoarece calmul imperturbabil al preşedintelui Obama nu va mai fi regăsit la Hillary Clinton, aceasta ştiind mult mai bine şi mai eficient să bată cu pumnul în masa care trebuie, astfel încât să fie auzită şi înţeleasă şi nicidecum ignorată, apreciază specialistul.

Domnia sa evidenţiază: "Dacă privim gradual în timp, începând cu anul 1969, preşedinţi ai SUA au fost, cu o alternanţă aproape perfectă, republicanii şi democraţii, astfel: între 1969 şi 1977 - republicanii, între anii 1977 şi 1981 - democraţii, în perioada 1981-1993 din nou republicanii, în intervalul 1993-2001 au condus democraţii, între 2001 şi 2009 - republicanii, în anii 2009-2016 au fost democraţii.

Ce vom constata în acest an, în cazul în care va câştiga Hillary Clinton: pe de o parte se va rupe logica alternanţelor, după un mandat dublu de democrat urmând tot un democrat, ceea ce, pe lângă calităţile, desigur deosebite, ale competitorului democrat, trebuie să vedem şi o certificare a mandatului democratului Barack Obama, care a permis, prin activitatea lui, în ultimii opt ani, ca alegătorul american să accepte un alt şi nou mandat democrat, ceea ce este cu totul remarcabil, de regulă alegătorul universal neacceptând să fie plictisit mai mult de două mandate de un ales, oricare ar fi acela.

Pe de altă parte, asistăm la o nouă confirmare a fenomenului Obama, realmente fascinant în spectrul politic mondial, care a produs prima mare schismă în sistemul democrat electoral American, făcând posibilă, pentru prima dată, alegerea ca preşedinte SUA a unei persoane de culoare şi generând subsecvent un alt fenomen, la fel de remarcabil şi anume creând premisele alegerii pentru prima dată în sistemul democrat american a unei femei reşedinte.

Putem spune că trăim vremuri istorice. Rigurozitatea feminină, seriozitatea şi profunzimea gândirii noului preşedinte al SUA, Hillary Clinton, experienţa excepţională a acesteia în funcţiile de stat deţinute - să nu uităm niciodată că preşedintele Clinton nu ar fi devenit preşedinte adulat al SUA fără sprijinul lui Hillary Clinton (nu degeaba se spune că în spatele unui bărbat puternic se află o femeie şi mai puternică) - vor conduce la cele mai ample mutaţii mondiale, în ceea ce priveşte geo politica şi situaţia economică, politică şi socială internaţională, mai ales în zonele fierbinţi ale Planetei".

Ionel Blănculescu previzionează că mandatul lui Hillary Clinton ca preşedinte al SUA va fi cel mai important mandat de preşedinte american în plan extern, conducând la rezolvarea multor situaţii de conflict, care macină lumea, la reaşezări şi repoziţionări benefice, începând cu normalizarea relaţiilor cu Federaţia Rusă, chiar dacă pare extrem de improbabil astăzi şi la începutul pacificării lumii arabe, a Orientului Mijlociu, a zonelor extrem de fierbinţi ale lumii. "În mandatul acesteia, ISIS va deveni numai o amintire înfricoşătoare a vremurilor pe care le trăim sau le-am trăit", apreciază economistul, estimând că relaţiile cu Uniunea Europeană se vor strânge, "chiar dacă aparenţa ne-ar spune altceva astăzi". În opinia domniei sale, "Marea Britanie ar face bine să profite de oportunitatea apărută, iar Parlamentul britanic să respingă Brexitul, pentru binele acestei importante părţi de lume, punte între SUA şi Europa, cu un rol cu mult mai important decât îl închipuie câţiva aventurieri, care după referendumul cu pricina nu au ştiut pe unde să-şi piardă urmele, printr-un gest de profundă laşitate şi lipsă de demnitate".

Ionel Blănculescu ne-a mai spus: "Chiar dacă Donald Trump va pierde, şi va pierde, el nu trebuie aruncat la coşul de gunoi al istoriei americane şi universale, ci trebuie ca mare parte din ideile avansate de acesta, în timpul campaniei electorale şi înainte de ea, să fie foarte bine analizate, deoarece reprezintă un gen de strigăt de mânie şi de furie a unei mari părţi a poporului federal american. Donald Trump a grăit multe lucruri perfect adevărate, stări şi fenomene existente în societatea americană, care, chiar dacă acesta nu va deveni preşedintele SUA, ele trebuie analizate şi multe dintre ele trebuie să devină preocupări ale noului preşedinte, deoarece vizează multe aspecte neconforme, unele chiar grave, din viaţa americanului de rând, omului de afaceri, muncitorului, copilului, femeii etc".

Domnul Blănculescu spune că ţara noastră va trebui să adopte o altfel de conduită decât cea pe care o abordăm de obicei, când, după încheierea alegerilor prezidenţiale din SUA, încă de a doua zi, începem "să ne facem temenele, să transmitem cele mai fierbinţi mesaje de felicitare şi de speranţă că în sfârşit vom fi şi noi primiţi de noul preşedinte al SUA, care va şi rezolva problemele României, printr-un rapid ordin providenţial".

Specialistul precizează: "România va trebui cu demnitate, sub o dimensiune activă şi nu reactivă comportamentală, să continue să se dezvolte, să devină atractivă, inclusiv pentru investiţiile americane, atât de aşteptate în ultimii 27 de ani, şi să fie convinsă că, numai dacă îndeplineşte criteriile de acceptabilitate şi normalitate impuse de SUA oricărui stat de pe planetă cu care acestea colaborează, numai atunci se va întâmpla minunea şi nu în alte condiţii. Orice alte manifestări decât cele de construcţie internă şi normalizare, în special a mediului economic şi de afaceri, vor fi sortite eşecului în relaţiile cu noul Preşedinte al SUA. Trebuie să evităm acele condiţii care au permis ca astăzi, la finalizarea a opt ani de mandat neîntrerupt al preşedintelui SUA Barack Obama, să putem vedea Casă Albă numai din afară, la stirile TV sau din interior, în filmele americane de acţiune, fără a ne aşeza o dată, oficial, acolo unde în mod normal ar trebui să ne aflăm, cel puţin o dată într-un mandat de patru ani, şi anume în Salonul Oficial. Poate în aceşti următori opt ani ai noului preşedinte al SUA, Hillary Clinton, se va întâmpla şi această minune. Până la urmă toate au un început".

Mediul de afaceri din România trebuie să cunoască şi să realizeze că noul mandat al preşedintelui SUA coincide cu începutul celei de-a patra Revoluţii Industriale - Revoluţia Digitală - al cărui principal vector de dezvoltare sunt Statele Unite ala Americii, susţine Ionel Blănculescu. Domnia sa apreciază că obiectivul oamenilor de afaceri trebuie să fie strângerea relaţiilor comerciale cu antreprenorii şi investitorii de peste Ocean, încetarea ostracizării marilor corporaţii transnaţionale şi colaborarea cu acestea, pe baze reciproc avantajoase, astfel încât să putem rămâne în top 10 al Dezvoltării Digitale, marea oportunitate a României, "pentru a putea topi efectiv diferenţele încă enorme între media de dezvoltare economică a Uniunii Europene şi ţara noastră", între venitul mediu pe cetăţean al UE faţă de cetăţeanul din România.