Alegerile locale şi conducerea Consiliului Concurenţei, pe masa Curţii Constituţionale

Plenul Curţii Constiuţionale ar urma să se pronunţe astăzi cu privire la două legi importante care se referă la prelungirea mandatelor aleşilor locali şi stabilirea datein alegerilor locale, precum şi la modificarea ordonanţei de urgenţă 39/2017 şi legii 21/1996 privind concurenţa şi Consiliul Concurenţei.

Practic, din cele zece sesizări aflate pe ordinea de zi a şedinţei CCR de astăzi, cinci se referă la cele două legi de mai sus: două la alegerile locale şi trei la legea concurenţei.

În privinţa celor două sesizări privind legea alegerilor locale, formulate de PNL şi Guvern, miza deciziei CCR - instituţie ce a amânat cu o săptămână soluţionarea acestui caz - este cine stabileşte data alegerilor locale: Guvernul sau Parlamentul.

Camera Deputaţilor a adoptat în 13 mai, în calitate de for decizional, un proiect de lege pentru adoptarea ordonanţei Guvernului privind prelungirea mandatelor aleşilor locali. În urma dezbaterilor, PSD,UDMR, PRO România şi ALDE au modificat ordonanţa de urgenţă a Guvernului astfel încât au introdus prevederile din propriul proiect de lege afla în dezbaterea CCR în prezent.

Conform acestora: "Mandatele în curs ale primarilor, primarului general al municipiului Bucureşti, preşedinţilor de consilii judeţene, consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi consiliilor judeţene se prelungesc cu cel mult 6 luni de la data încetării stării de urgenţă sau stării de alertă".

Actul normativ mai prevede că procedurile privind organizarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale se iniţiază în termen de 6 luni de la data expirării duratei stării de urgenţă sau stării de alertă, iar data alegerilor se stabileşte prin lege organică, cu cel puţin 75 de zile înaintea votării, de către Parlament. Practic, PSD a modificat în Parlament ordonanţa Guvernului, dându-i forma proiectului de lege depus de Marcel Ciolacu, Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ponta şi Kelemen Hunor.

Miza este una foarte mare, în condiţiile în care PSD, prin deţinerea controlului în Parlament, poate stabili data alegerilor locale. Surse politice susţin că social-democraţii se aşteaptă ca CCR să declare constituţionale prevederile proiectului de lege invocând un precedent din 2004, când Parlamentul a stabilit data organizării alegerilor locale.

Dacă Parlamentul rămâne să stabilească data alegerilor locale, PSD intenţionează să le mute cât mai târziu, spre sfârşitul acestui an, pentru a lăsa PNL să se erodeze cât mai mult la guvernare. De partea cealaltă, liberalii îşi doresc organizarea localelor la finalul lui septembrie.

În privinţa modificării legii concurenţei, cele trei sesizări cu care a fost investită CCR au fost întocmite de preşedintele Klaus Iohannis, Senat şi Guvern.

Şi în acest caz, miza deciziei CCR este importantă pentru părţile implicate, precum şi pentru buna funcţionare a Consiliului Concurenţei. Conform actului normativ aprobat în Parlament, "în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Camera Deputaţilor şi Senatul vor demara procedurile pentru numirea membrilor Consiliului Concurenţei". În actul normativ se mai prevede că "mandatele de membru al Consiliului Concurenţei aflate în exerciţiu la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează la data depunerii jurământului de către membrii Consiliului Concurenţei numiţi în condiţiile prevăzute la art. I", din respectiva lege.

Practic, prin noua lege, coaliţia PSD-ALDE-Pro România-UDMR au creat premisele înlocuirii rapide din funcţie a lui Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, cu care au intrat în dese rânduri în conflict, pe parcursul anului trecut, mai ales în privinţa normelor din sistemul bancar, precum şi cu privire la acordarea ilegală a anumitor ajutoare de stat menite să afecteze concurenţa în anumite domenii de activitate.

În sesizarea sa, preşedintele Klaus Iohannis arată că potrivit soluţiei legislative propuse prin legea criticată, se modifică durata mandatului actualilor membri ai Consiliului Concurenţei şi statutul acestora dobândit la data începerii mandatului, intervenind-se asupra mandatelor în exerciţiu, aspect ce contravine art. 147 alin. (4) din Constituţie şi deciziilor 61/2007, 375/2005 şi 534/2017 ale CCR.

Mai mult, preşedintele arată că dispoziţiile privind demararea, în termen de 30 de zile, de Parlament a procedurilor pentru numirea membrilor Consiliului Concurenţei şi privind încetarea, la data depunerii jurământului de către noii membri ai Consiliului Concurenţei, a mandatelor membrilor aflaţi încă în exerciţiu, încalcă Directivai (UE) 2019/1 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităţilor de concurenţă din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii şi privind garantarea funcţionării corespunzătoare a pieţei interne - denumită în continuare Directiva ECN+ - şi dispoziţiile art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României.

Potrivit legislaţiei europene, independenţa autorităţilor naţionale de concurenţă este de o importanţă supremă pentru aplicarea efectivă a legislaţiei europene în materie de concurenţă. Directiva ECN+, recent adoptată, impune statelor membre să se asigure că autorităţile naţionale de concurenţă îşi îndeplinesc atribuţiile şi îşi exercită prerogativele în mod imparţial în interesul aplicării efective şi uniforme a articolelor 101 şi 102 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene.

În privinţa demiterii membrilor Consiliului Concurenţei, potrivit art. 4 alin. (3) din Directiva ECN+, persoanele în cauză pot fi demise doar dacă au săvârşit abateri grave sau dacă nu mai îndeplinesc condiţiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin. Aceste garanţii oferite de Directiva ECN+ sunt menite să protejeze persoanele cu putere de decizie faţă de o demitere arbitrară, din motive politice în timpul mandatului lor, printr-o schimbare ulterioară a condiţiilor, ceea ce s-a întâmplat chiar prin adoptarea prezentei legi, susţine preşedintele Klaus Iohannis.