Actualizare 18:10 Franţa este deschisă la ameliorarea datoriei Greciei
Franţa este dispusă să ofere Greciei concesii privind datoria acestei ţări, ca să ajute noul guvern să redreseze economia, a anunţat, astăzi, Michel Sapin, ministrul de Finanţe de la Paris, înaintea întâlnirii cu omologul elen, Yanis Varoufakis, scrie Bloomberg.
Sapin a explicat: "Guvernul francez este dispus să analizeze metode de a atenua povara datoriei Greciei, inclusiv extinderea scadenţei datoriei".
Totuşi, demnitarul a exclus o anulare a datoriei, precizând că expunerea totală a executivului francez la Grecia se ridică la 42 miliarde euro (47 miliarde dolari).
"Putem discuta, putem aproba amânări, însă nu putem anula datoria", a precizat Michel Sapin.
---
Actualizare 16:32 Grecia: Guvernul a angajat banca Lazard pentru consultanţă în administrarea datoriei publice
Guvernul elen a angajat banca americană de investiţii Lazard pentru consultanţă în domeniul administrării datoriei publice, semn că partidul Syriza intenţionează să-şi onoreze agajamentul electoral privind restructurarea datoriilor ţării, în ciuda opoziţiei oficialilor UE, transmite CNBC.
Tensiunile dintre Atena şi oficialii europeni sunt ridicate, de la venirea la putere a formaţiunii de extremă stângă Syriza, în urmă cu două săptămâni. Ieri, cancelarul german Angela Merkel a iterat că creditorii europeni ai Greciei nu vor restructura datoriile ţării. La rândul său, preşedintele Parlamentului European (PE), social-democratul Martin Schulz, i-a cerut noului premier grec Alexis Tsipras să înceteze criticile la adresa lui Merkel şi a guvernului acesteia.
Schulz a declarat, astăzi, pentru Die Welt, că a transmis această recomandare în timpul întrevederilor pe care le-a avut cu Alexis Tsipras, care vrea renegocierea datoriei masive a Greciei.
"I-am recomandat insistent să se calmeze din punct de vedere verbal. Acest lucru nu îl ajută cu nimic", a spus Martin Schulz.
Martin Schulz a fost primul oficial european primit de noul premier grec la Atena, joi. Şeful PE a declarat că germanii nu sunt singurii sceptici în legătură cu evoluţia actuală a Greciei, ci întreaga Uniune Europeană îşi pune întrebări.
---
Actualizare 13:08 BCE: "Finanţarea pentru băncile din Grecia ar putea fi sistată din martie"
Banca Centrală Europeană va fi nevoită să sisteze acordarea de fonduri băncilor elene, în cazul în care nu va fi extins programul de asistenţă financiară al Greciei, care expiră la sfârşitul lunii februarie, a declarat, ieri, Erkki Liikanen, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), scrie Reuters.
Liikanen (guvernatorul băncii centrale finlandeze) a afirmat, la postul public de televiziune din Finlanda: "Noi (BCE - n.r.) avem propria legislaţie şi vom acţiona în acord cu ea... Extinderea programului privind Grecia expiră la sfârşitul lunii februarie, aşadar trebuie găsit un fel de soluţie; altminteri, nu vom putea continua creditarea. Nu cred că se poate ascunde cineva de realităţile din economie".
Întrebat despre o posibilă reducere a datoriei greceşti, Erkki Liikanen a răspuns: "A fost întreprinsă o restructurare semnificativă a datoriei împreună cu investitorii privaţi. BCE nu poate finanţa un stat în mod direct".
Programul european de bail-out pentru Grecia, parte a pachetului de salvare de 240 de miliarde de euro, la care contribuie şi FMI, expiră pe 28 februarie. Un eşec de înnoire a acestui program ar putea face ca Atena să nu mai poată fi capabilă a-şi satisface necesităţile de finanţare şi, astfel, să-şi retragă băncile de la programul BCE de sprijin privind lichiditatea.
Noul guvern grec de stânga intenţionează să relaxeze termenii bailout-ului, ce au impus o austeritate severă. Executivul de la Atena a început, vineri, tratativele cu partenerii europeni, refuzând categoric să extindă programul curent de împrumut sau să coopereze cu inspectorii internaţionali ce supraveghează implementarea lui.
---
Premierul elen Alexis Tsipras a declarat, ieri, într-un comunicat trimis Bloomberg, că ţara sa îşi va plăti datoriile către BCE şi FMI, încercând să remedieze relaţiile cu creditorii Greciei, măsură ce face parte dintr-un plan menit să câştige sprijin pentru programul său economic.
Afirmaţiile lui Tsipras vin după ce oficialii din zona euro au anunţat că aşteaptă concesii din partea noului guvern de la Atena.
Totodată, Grecia caută să încheie cât mai curând o înţelegere cu statele din zona euro care au finanţat cea mai mare parte din împrumutul acordat statului elen, a precizat prim-ministrul.
Demnitarul a declarat: "Negocierile cu partenerii noştri europeni doar ce a început. În ciuda faptului că există diferenţe de perspectivă, sunt absolut încrezător că vom reuşi, în curând, să ajungem la un acord benefic atât pentru Grecia, cât şi pentru Europa, ca întreg".
Cotaţiile obligaţiunilor greceşti au crescut, vineri, după ce ministrul de Finanţe Yanis Varoufakis a anunţat că noul guvern va întoarce spatele programului de salvare ce i-a permis Greciei să plătească pensii şi salarii bugetare în ultimii cinci ani, în schimbul unor măsuri dure de tăiere a cheltuielilor, care au afectat 25% din economia elenă.
Jeroen Dijsselbloem, preşedintele grupului miniştrilor de Finanţe din zona euro (Eurogrup), a salutat comentariile premierului Alexis Tsipras. Divergenţele dintre cei doi oficiali au fost lăsate deoparte în timpul întâlnirii de vineri din Atena.
"Acum, depinde de guvernul grec cum îşi va determina poziţia privind următoarele mutări. Următoarele decizii vor fi luate în comun cu Eurogrupul în următoarele săptămâni", a transmis Dijsselbloem.
Bloomberg notează că pericolul pentru Tsipras (câştigător al alegerilor din 25 ianuarie) ar fi ca atât băncile din Grecia, cât şi Guvernul să fie lăsate fără finanţare. Încheierea programului de bail-out ar face ca băncile greceşti să fie efectiv excluse din operaţiunile de lichiditate ale BCE, iar Executivul ar fi eliminat de pe pieţele internaţionale. Luna trecută, fostul prim-ministru Antonis Samaras a anunţat că Guvernul ar putea rămâne fără finanţare în luna martie.
La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a declarat, într-un interviu pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, că Europa "va continua să-şi arate solidaritatea faţă de Grecia şi de alte ţări afectate de criză, dacă aceste ţări îşi întreprind propriile reforme şi fac eforturi de economisire".