ANA BUŞONIU, MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE: "Cea mai bună incluziune socială este prin muncă"

Politicile publice cu pri­vire la reinserţia socială pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi ar trebui îmbunătăţite a declarat, recent, Ana-Maria Bu­şo­niu, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene. Cu prilejul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o la Madrid, la Ambasada Româ­niei în Spania, Ana-Maria Buşoniu a afirmat: "Consider că, în domeniul persoanelor cu dizabilităţi, la nivel de politici publice sunt elemente care pot fi îmbunătăţite. Ar trebui să avem în vedere programele de digitalizare şi componenta de accesibilizare pentru persoanele cu dizabilităţi. În acest moment, noi finanţăm prin Fondul Social European inclusiv acele prime pentru angajarea persoanelor cu dizabilităţi, dar trebuie să facem mai multe eforturi pentru a le atrage pe acestea pe piaţa muncii. Iar acest lucru înseamnă că trebuie să le acordăm echipamentele necesare pentru a îşi desfăşura activitatea, să le accesibilizăm locurile de muncă. Softurile pentru persoanele care au deficienţe de vedere sau alte dizabilităţi costă destul de mult şi va trebui să asigurăm finanţarea lor. De altfel, pe actualul exerciţiu bugetar european am identificat o parte dintre necesităţile cu care se confruntă aceste persoane, ne-am ocupat de consilierea lor, dar este necesar să cooptăm agenţii economici şi organizaţiile neguvernamentale în acest demers".

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Fondurilor Europene susţine că angajaţii acestei instituţii nu se pot ocupa de reinserţia efectivă pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi. O soluţie pentru rezolvarea acestei probleme este constituirea de echipe mixte alcătuite din angajaţii Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi (ANPD), ai Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi chiar ai Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, care să lucreze pentru găsirea soluţiilor optime privind reinserţia pe piaţa muncii precum şi accesibilizarea locurilor de muncă pentru cetăţenii aflaţi în respectivele situaţii. Secretarul de stat Ana Buşoniu propune ca echipele respective să invite, la şedinţele lor de lucru, reprezentanţii asociaţiilor şi fundaţiilor care au activităţi în domeniul protecţiei sociale, precum şi pe cei ai agenţilor economici.

Domnia sa arată: "Trebuie să schimbăm un pic mentalitatea conducerilor companiilor care se plâng de lipsa forţei de muncă. Administratorii acestora trebuie să înţeleagă că este nevoie de accesibilizarea locurilor de muncă. Poate că realizarea acestui obiectiv este un lucru costisitor sau greu realizabil de către unele companii, dar lucrurile respective aduc plusvaloare atât pentru agenţii economici respectivi cât şi pentru persoana angajată care beneficiază de formare profesională şi de un loc de muncă stabil.

Cea mai bună incluziune socială este incluziunea prin muncă".

Secretarul de stat pentru Fondurile Europene susţine că incluziunea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi, după modelul practicat în Spania şi pe care vi l-am prezentat în ediţia de vineri a ziarului nostru, va reduce considerabil cheltuielile de asistenţă socială suportate de la bugetul local de către primării.

Ana Maria Buşoniu a spus: "Spania cheltuieşte 1,3 milioane de euro pentru a asigura alimentele necesare pentru persoanele aflate la limita sărăciei. În ţara noastră se cheltuieşte aproximativ aceeaşi sumă, diferenţa fiind că populaţia Spaniei este de trei ori mai mare decât aceea a României. O inserţie socială pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi ar putea avea efecte benefice şi cu privire la valoarea alocărilor bugetare privind com­baterea sărăciei".

Conform situaţiei prezentate de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, la sfârşitul lunii iunie 2019, în ţara noastră erau înregistraţi 748.748 de adulţi cu dizabilităţi care nu sunt instituţionalizaţi, la care se adaugă încă 17.668 de adulţi care beneficiază de protecţie instituţională acordată într-unul dintre aşezămintele publice.

Din totalul acestor persoane, în urma analizei efectuată pe baza datelor postate pe site-ul ANPD reiese că 315.475 de persoane adulte, cu dizabilităţi, ar putea fi încadrate într-un loc de muncă accesibilizat, adică 42% din cei 748.748.

Cu toate acestea, în urmă cu un an, numai 33.449 de adulţi cu dizabilităţi aveau un loc de muncă, adică doar 4% din totalul persoanelor cu handicap, deşi există o prevedere legală care stabileşte ca fiecare agent economic să aibă un număr minim de angajaţi de acest tip. Numai că, în cazul în care firma nu angajează persoane cu dizabilităţi, ea poate plăti lunar, către stat, echivalentul unui salariu minim pe economie.

Din această cauză, sute de mii de oameni sunt condamnaţi la sărăcie, deoarece pensia de handicap are un cuantum scăzut, autorităţile preferând în ultimii 30 de ani să plătească aceste sume derizorii în loc să accesibilizeze piaţa muncii pentru persoanele cu dizabilităţi.

În acest timp, într-o altă ţară europeană - Spania - zeci de mii de adulţi cu discapacitate funcţională lucrează în mai multe domenii de activitate, inclusiv în inovare tehnologică, sector în care realizează mai multe aplicaţii şi echipamente menite să accesibilizeze locurile de muncă pentru semenii lor. Iar toate aceste lucruri sunt realizate în ţara iberică prin contribuţia Loteriei spaniole, prin implicarea marilor companii şi prin finanţare europeană. La ei se poate, la noi, deocamdată, nu.