Analiştii: Finanţele s-au împrumutat din SUA la o dobândă mare

Analiştii nu văd cu ochi buni împrumutul contractat în urmă cu două zile de către ţara noastră, de pe piaţa din State Unite ale Americii (SUA). Motivul îl reprezintă faptul că dobânda la care ne-am împrumutat este mare şi în plus, suntem supuşi riscului valutar.

Ministerul Finanţelor Publice a atras, marţi, 1,5 miliarde dolari din vânzarea de obligaţiuni pe zece ani, la un randament de 6,875% pe piaţa din SUA. Cererea totală s-a ridicat la circa şapte miliarde de dolari, iar cuponul la care au fost vândute titlurile a fost de 6,75%.

• Laurian Lungu: "Să nu ne îmbătăm cu apă rece"

Rata de dobândă a emisiunii în dolari este mare şi trebuie să ţinem cont că trebuie respectate nişte echilibre în economie, ne-a declarat Laurian Lungu, managing partner la "Macroanalitica".

Domnia sa ne-a explicat: "Creşterea economică este mult mai mică, acum, decât creşterea care ar trebui să fie necesară pentru a ne putea rambursa, pe viitor, o datorie la un randament de 7%. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Este o rată a dobânzii mare. România are şi riscul ratei de schimb pe care investitorii americani nu îl au. Trebuie văzut care va fi inflaţia de acum înainte".

Laurian Lungu a adăugat că ratingul nostru de ţară este destul de ridicat, potrivit agenţiilor de evaluare financiară.

• Călin Rechea: "Banii nu cred că vor fi folosiţi într-un mod util"

"Probabil că interesul şi cererea au la bază faptul că vom continua aocrdurile cu instituţiile internaţionale", ne-a declarat analistul economic Călin Rechea.

Domnia sa a adăugat că randamentul obligaţiunilor este încă mare şi o să fie greu de rambursat, deoarece trebuie să rambursăm şi banii la Fondul Monetar Internaţional.

"Orice datorie reprezintă o povară suplimentară. (...) Dacă intrăm pe o creştere economică negativă, care s-ar putea să fie de peste 2%, atunci ne va creşte povara datoriei", potrivit analistului economic.

Călin Rechea este de părere că ar fi un factor negativ pentru echilibrul bugetar, dacă banii luaţi de pe piaţa din SUA ar fi folosiţi pentru ce se vehiculează în prezent, respectiv, creşterea pensiilor şi a salariilor.

Domnia sa ne-a declarat: "Banii nu cred că vor fi folosiţi într-un mod util ca să se vadă ceva. Dobânzile sunt mari şi rata este mare comparativ cu creşterea economică. Este încă o problemă de îndatorare. În loc să reducem datoria, având în vedere că peste tot în lume se discută despre acest lucru, noi o creştem. Nu o să ne ajute absolut deloc. Banii au apărut brusc şi investitorii s-au mişcat foarte repede".

• Daniel Ionescu: "Vom plăti dublul acestei datorii"

Cererea de şapte miliarde de dolari pentru titlurile noastre de stat este posibil să fi fost la un randament de 7,5%-8%, motiv pentru care Ministerul Finanţelor Publice, le-a respins, este de părere doctorul în economiei Daniel Ionescu.

Domnia sa ne-a declarat: "România este în aer pentru că trebuie să plătească serviciul datoriei publice. Oficialii au ieşit să se împrumute pe plan extern ca să plătească ratele datoriei publice care sunt scadente. (...) O regulă de aur a economiei spune că în zece ani se dublează dobânda, aşa încât vom plăti dublul acestei datorii".

Doctorul în economie Daniel Ionescu a adăugat că ratingul acordat de agenţiile de rating ţării noastre arată că nu suntem recomandaţi pentru investiţii.

• Lucian Isar: Cererea a fost mare datorită costului ridicat plătit de statul român

Pentru evaluarea preţului la care s-a împrumutat ţara noastră de pe piaţa americană, trebuie să ţinem cont, printre altele, de riscul valutar, de media CDS-ului (credit default swap) la zece ani, în ultimii trei ani de criză, de creşterea economică reală în următorii zece ani, potrivit lui Lucian Isar.

Domnia sa susţine: "Dacă datele economice ale României sunt atât de bune, în prezent, şi dacă avem o evoluţie economică viitoare luminoasă cu actualul mix de politici macro-economice diferenţa de preţ acceptată este justificabilă doar ca o măsură a gestionării defectuoase a datoriei. Altfel spus, existau momente nenumărate în trecutul recent la care împrumutul ar fi fost cu cel putin 1% (până la medie fără a excela în alegerea momentelor de ieşire pe piaţă) pe an mai ieftin. (...) Emisiunea României de 1,5 miliarde de dolari este un lucru bun pentru diversificarea investitorilor şi lungimea maturităţii datoriei, dar a generat o asemenea cerere nu datorită evoluţiei fabuloase a economiei, ci datorită costului ridicat plătit de statul Român pentru a se împrumuta. Măsurat prin diferite metode acest cost suplimentar poate varia între 9 şi 35 milioane de dolari pe an, echivalentul a 63 şi 245 milioane de dolari în valoare prezentă. Aceste sume sunt foarte mari şi pot fi privite ori ca şi măsură a unei taxe pe disperare a autorităţilor româ-ne care au gestionat defectuos datoria, ori ca şi taxa de şmecher percepută de Wall Street şi acceptată de autorităţile române pntru a clama succesul demersului de plasament şi a măsurilor economice de austeritate".

• Simion Tihon: Statul a oferit un randament semnificativ

Statul a oferit un randament semnificativ la împrumutul contractat de pe piaţa americană, astfel încât nu am obţinut bani ieftini, ne-a precizat Simion Tihon, broker la "Prime Transaction".

Domnia sa ne-a declarat: "Atragerea de lichidităţi de pe piaţa din SUA prin obligaţiunile pe 10 ani plasate ieri de Ministerul Finanţelor, la un randament de 6,875%, poate fi privită din mai multe perspective. Pe de o parte, ne bucurăm de încrederea pe care ne-o acordă americanii, dar nu trebuie să neglijăm faptul că statul român a oferit un randament semnificativ. Nu cred că putem considera că am obţinut bani ieftini.

Pe de altă parte, ne putem întreba de ce investitorilor români nu le-ar putea fi creată această opţiune de economisire.

Cred că în România există mulţi deţinători de economii în dolari, care primesc o dobândă din partea băncilor comerciale de sub 3% şi care, ar fi dispuşi să îşi plaseze banii în astfel de obligaţiuni. Tranzacţionarea prin Bursă a unor astfel de obligaţiuni poate fi o variantă".

În privinţa ratingului ţării noastre, "Fitch Ratings" ne-a acordat un rating BBB- cu perspectivă stabilă, iar "Moody's" Baa3, cu perspectivă stabilă, ambele recomandate investitorilor. În schimb, principala agenţie de evaluare financiară, "Standard&Poor's" ne-a acordat ratingul BB+, cu perspectivă stabilă, nerecomandat investiţiilor.

CDS-ul ţării noastre a ajuns, marţi, la un nivel de 396 puncte de bază, în creştere comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut, de 302 puncte de bază.