ANALIZĂ AMCHAM: Orizont 2026: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - între oportunităţi şi provocări

AmCham România a monitorizat procesul de elaborare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi a transmis autorităţilor în mod pro-activ recomandările companiilor membre în contextul etapelor de consultare publică . Reiterăm convingerea că acest mecanism oferă României o oportunitate unică de a recupera decalajele majore acumulate în domenii strategice, precum şi de a răspunde într-o manieră sustenabilă provocărilor generate de criza pandemică, conform unui comunicat remis redacţiei.

Cu privire la direcţiile de reforme şi investiţii propuse prin PNRR, AmCham consideră că acestea răspund nevoilor stringente ale economiei naţionale şi priorităţilor asumate la nivel european, însă, pentru a produce impactul sistemic scontat, acestea trebuie susţinute de măsuri de reformă coerente şi de implementarea unor proiecte sustenabile, care să respecte riguros condiţiile impuse de Comisia Europeană, inclusiv pe cele de transparenţă, prevenire a distorsiunilor concurenţiale şi pe cele legate de acordarea ajutorului de stat.

AmCham România salută angajamentul asumat de ţara noastră prin PNRR pentru reforma sistemelor publice şi pentru creşterea calităţii infrastructurii în domeniile care au potenţialul de a poziţiona România pe o traiectorie ireversibilă de dezvoltare şi de a creşte relevanţa economiei româneşti la nivel regional şi european. Remarcăm alocările ambiţioase şi propunerile de intervenţii pentru reformele în sănătate, educaţie, transporturi, energie, administraţie publică, sistemul fiscal şi sistemul de pensii şi semnalăm importanţa parteneriatului cu sectorul privat în etapa de implementare. Multe dintre reformele incluse în PNRR au fost pe agenda AmCham în ultimul deceniu.

"Miza PNRR pentru România este uriaşă şi transcede orizontul celor 5 ani pe care îi avem la dispoziţie pentru a atrage finanţarea disponibilă şi pentru a finaliza proiectele şi reformele propuse. Oricât de anevoios a fost procesul de elaborare a PNRR, partea cea mai grea începe odată ce vom avea undă verde pentru implementare. Este nevoie de aliniere la nivelul întregului spectru decizional şi administrativ în jurul acestui proiect de ţară. Experienţa de până acum a României de a atrage şi utiliza fonduri europene pentru a crea cu adevărat valoare în economie şi o creştere semnificativă a calităţii vieţii nu este încurajatoare, de aceea este nevoie de eforturi suplimentare, de un cadru clar şi transparent pentru coordonare, implementare şi monitorizare pentru ca PNRR să fie ceea ce ne dorim cu toţii - şansa României de dezvoltare accelerată şi sustenabilă", a declarat Preşedintele AmCham Romania, Ionuţ Simion.

Un inventar al aspectelor pozitive pe care AmCham le consideră cruciale pentru modul în care implementarea PNRR va susţine progresul economic şi societal, include :

Investiţiile pentru coeziunea socială şi regională. O economie naţională cu mai multe motoare de dezvoltare sincronizate este mai rezilientă şi mai atractivă în contextul reaşezării lanţurilor globale de producţie şi aprovizionare şi va contribui la creşterea bunăstării românilor. Coerenţa şi coordonarea autorităţilor locale vor fi esenţiale la acest capitol.

Dubla tranziţie, verde şi digitală, cheia de boltă a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. Realizarea acestui obiectiv impune reforme dedicate precum eficientizarea, simplificarea şi digitalizarea serviciilor publice şi măsuri pentru o mai bună gestionare a resurselor, materiilor prime şi materialelor în spiritul unei economii cu adevărat circulare şi sustenabile, neutre din punct de vedere climatic.

Consolidarea fiscal-bugetară, prin reformele şi investiţiile care aduc mai multă predictibilitate cadrului fiscal naţional şi stimulează creşterea producţiei interne şi a exporturilor.

Intervenţiile sectoriale, precum profesionalizarea managementului la nivelul administraţiei publice şi al companiilor de stat, investiţiile propuse în domeniile sănătate, educaţie, transporturi, energie şi mediu.

Reforma în educaţie, pentru a soluţiona problemele persistente ale sistemului public de învăţământ (investiţii în educaţia timpurie, prevenirea abandonului şcolar, profesionalizarea managementului şcolar, integrarea profesională a NEETs şi descentralizarea sistemului de educaţie). Reforma reală în educaţie este placa turnantă pentru adresarea unor probleme sistemice cu care România se confruntă, precum sărăcia şi sărăcia extremă, pregătirea forţei de muncă a viitorului şi valorizarea capitalului uman.

Reforma în sănătate şi transformarea digitală în sănătate, prin măsuri şi proiecte concrete care vizează reducerea decalajului dintre România şi Statele Membre ale UE în ceea ce priveşte performanţa şi finanţarea sistemului de sănătate, ţinând seama şi de faptul că experienţa pandemiei este o radiografie pertinentă a neajunsurilor sistemului de sănătate şi a nevoilor sale urgente. Redresarea şi dezvoltarea economică este intrinsec legată de calitatea vieţii românilor, iar astăzi, mai mult ca niciodată, sănătatea trebuie percepută drept o investiţie şi nu un cost.

În acelaşi timp, analiza noastră cuprinde şi aspectele ce trebuie avute în vedere pentru o implementare sustenabilă a direcţiilor asumate prin PNRR:

Capacitatea administrativă. Materializarea acestor oportunităţi pentru România va depinde de consolidarea urgentă a capacităţii administrative şi organizaţionale care să permită o gestionare eficientă şi respectarea criteriilor şi calendarului de implementare, prin evitarea blocajelor birocratice. Implementarea reformelor şi proiectelor trebuie să meargă în linie dreaptă, întrucât pierderea finanţărilor prin PNRR este un risc pe care nu ni-l putem permite.

Respectarea normelor în domeniul concurenţei. Semnalăm cu îngrijorare abaterea, cel puţin în domenii precum energia, de la regula generală de stabilire a unui portofoliu de proiecte în baza unor criterii transparente, obiective şi competitive care să ofere acces echitabil tuturor actorilor economici relevanţi. În acest context, facem apel la derularea unei consultări reale cu sectorul privat care să ofere ocazia remedierii riscurilor identificate în această etapă programatică, dar şi în stadiul de implementare.

Parteneriatul între sectorul public şi mediul privat. Prin arhitectura, condiţionalităţile şi termenul strâns de implementare, PNRR impune, mai mult decât alte programe, coordonarea atât a actorilor publici implicaţi, la nivel naţional şi local, cât şi coordonarea cu actorii privaţi care vor avea roluri cheie, cel puţin în câteva domenii incluse în PNRR (digitalizare, energie, sănătate, infrastructură, mediu). Acum este momentul acelui parteneriat transpartinic, trans-sectorial şi transversal de care România nu s-a bucurat în ultimii 30 de ani şi valorificării expertizei sectorului privat în beneficiul acestui proiect de ţară. Sincopele de coordonare vor creşte riscul dezangajării fondurilor disponibile şi vor îngreuna implementarea reformelor şi proiectelor atât de necesare, în detrimentul tuturor românilor.

Consultarea de fond, şi nu de formă. Pentru implementarea reformelor propuse, consultarea temeinică şi prealabilă şi transparenţa vor fi esenţiale, atât pentru identificarea celor mai bune soluţii, cât şi pentru asigurarea predictibilităţii de care România are nevoie pentru mediul investiţional.

Asigurarea unui impact real, sistemic. Reiterăm nevoia ca reformele şi investiţiile să urmărească rezultate concrete, scalabile la nivelul unui întreg sistem public şi la nivelul întregii economii pentru a asigura efectul multiplicator al investiţiilor pe termen mediu şi lung. Spre deosebire de exerciţiile programatice precedente, atingerea unui impact real şi cuantificabil în economie, conform ţintelor şi indicatorilor asumaţi, este un criteriu eliminatoriu, nerespectarea acestora atrăgând după sine pierderea finanţării, aspect care poate interveni chiar la finalul perioadei de implementare, după ce banii vor fi fost cheltuiţi din bugetul naţional. Rezultatele concrete în economie şi în viaţa românilor vor fi măsura implementării cu succes a PNRR.