Analiză XTB - Europa se confruntă cu o nouă realitate după semnalele din SUA

Europa are de înfruntat o nouă realitate pe scena internaţională, protecţia extinsă a scutului militar american nemaifiind o certitudine şi, în ciuda semnalizărilor anterioare, mesajul SUA lansat în contextul negocierilor rapide pentru încheierea conflictului din Ucraina a venit ca un şoc pentru liderii europeni, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, într-un comunicat transmis redacţiei.

Pe când politicienii caută să organizeze răspunsul şi noul plan de acţiune, investitorii au decis ce drum să urmeze şi au trecut la acţiune. Indicele Stoxx Total Market Aerospace & Defense a ajuns la un nivel record, după un avans de 16,9% de la începutul anului (până pe 18 februarie). În ultimul an, saltul a ajuns la 40,2%. În componenţa sa se află companii precum Rheinmetall, Thales, Rolls Royce, Safran, Leonardo.

Acţiunile europene din domeniu au înregistrat performanţe în accelerare puternică în februarie, după semnalele oferite de SUA atât în privinţa Ucrainei, cât şi a resetării "contractului" anterior cu Europa. În acest nou climat, aşteptările pieţelor sunt de creştere a alocărilor pentru domeniul militar, cu toate că abordarea statelor europene rămâne fragmentată. S-au schiţat grupuri cu păreri diferite în privinţa intervenţiei în Ucraina sau a urgenţei cheltuielilor de apărare.

Neinvitaţi la prima rundă directă de discuţii pe tema păcii din Ucraina, ce a avut loc marţi în Arabia Saudită între SUA şi Rusia, europenii, luaţi prin surprindere, dezbat pasul următor. Pentru a fi la masa negocierilor, afirmă şeful NATO Mark Rutte, UE ar trebui să aibă o contribuţie sporită la efortul militar. Secretarul General al NATO a mai afirmat că statele membre ar trebui să ridice nivelul cheltuielilor de apărare peste pragul de 3% din PIB.

În egală măsură, cheltuielile de apărare ar putea creşte semnificativ, chiar în condiţiile unui acord de încetare a focului în Ucraina. Preşedintele Trump a vorbit de 5% din PIB, idee reluată ulterior de ministrul Apărării, Pete Hegseth.

Pe de altă parte, scenariul preluării de către unele state europene a efortului de susţinere a Ucrainei este luat în calcul de investitori. Astfel, fie că e vorba de investiţii în propriile forţe de apărare, fie de înlocuirea resurselor pe care SUA nu ar mai fi dispuse să le ofere, creşterea semnificativă a comenzilor în industria de profil pare să aibă şanse considerabile de realizare, subliniază Claudiu Cazacu în comunicat.

Între cele mai vizibile companii din Europa este Rheinmetall, care are în construcţie fabrici de armament şi muniţie în mai multe state europene. Acţiunile sale au crescut cu 38,5% de pe 12 februarie, şi cu 57,9% de la începutul anului. Faţă de 1 februarie 2022, acţiunile au crescut de 10 ori, o performanţă de vârf în sectorul european.

Capitalizarea bursieră a ajuns la 40,5 miliarde de Euro, în timp ce comenzile în aşteptare erau estimate la 60-70 de miliarde de Euro. Leonardo - Finmeccanica, grupul italian care produce elicoptere şi echipamente terestre şi aeriene de apărare, a avansat de 5,5 ori în aceeaşi perioadă. Grupul are o capitalizare de 20,9 miliarde de Euro şi comenzi de 39,5 miliarde de Euro.

La rândul lui, grupul francez activ în domeniul apărării, Thales, s-a apreciat cu 34% anul acesta şi 15,2% în ultima săptămână. Titlurile Saab au avansat cu 34% în aceeaşi perioadă, iar cele ale Finmeccanica cu 21%. Acţiunile Safran, Rolls-Royce şi Airbus au fost de asemenea propulsate de expunerea lor la comenzile industriei de apărare, deşi procentele au fost mai mici decât ale titlurilor specializate.

Pe burse au apărut şi alţi câştigători. ThyssenKrupp, faimosul producător de oţel, s-a aflat pe trend descendent îndelungat, sub presiunea competiţiei şi a preţului la energie, pierzând aproape 90% din valoare de la vârful din 2007. Titlurile sale au avansat cu 17% luni, într-un val de optimism pentru întregul sector de apărare. Investitorii au luat notă de semnale care arată o implicare mai mare a Europei, dar şi de planul de a lista pe bursă divizia de submarine Marine Systems.

Sub influenţa schimbărilor rapide de context geopolitic şi a emoţiilor investitorilor ghidaţi de teama de a nu scăpa oportunităţi, mişcările recente de pe burse au condus la variaţii procentuale cu care pieţele europene nu sunt foarte obişnuite, situaţii de volatilitate mai frecvent întâlnite pe bursele americane, arată Claudiu Cazacu în comunicat.

În SUA, sunt numeroase companiile din apărare cu expunere pe Europa, însă doar câteva depăşesc o cincime. În ordine, după procentul vânzărilor către continent din volumul de afaceri, putem menţiona: Howmet Aerospace, cu 30%, Woodward cu 23%, AeroVironment, cu 21% şi apoi, la egalitate GE Aerospace şi RTX Corporation cu 20%.

Procente relativ reduse au şi General Dynamics şi L3Harris, 7%. Tot cu ponderi limitate, de 7% sunt şi giganţi precum Lockheed Martin, cu 11% şi Northrop Grumann. Sub presiunea politicilor de revizuire a cheltuielilor de apărare ale administraţiei Trump, interesul pieţelor nu s-a concentrat pe cele două companii, iar acţiunile lor se află în zona de minime din ultimii doi ani. Situaţia este în contrast puternic faţă de superperformanţa bursei americane în raport cu cele din Europa în ultimii ani.

În ultimul an, şi în special în februarie anul acesta, acţiunile europene din domeniul apărării şi-au luat "revanşa" şi au depăşit masiv apetitul pentru numele corespunzătoare din SUA. Au fost, însă, şi excepţii, printre care Palantir, cu un avans de 65,8% anul acesta, asociat însă cu tehnologia AI aplicată în domeniul militar, şi nu cu echipamentele clasice de tip "hardware", mai punctează consultantul de strategie XTB România.

Investitorii au alocat capital sectorului de apărare european într-o mişcare rapidă şi emoţională care a oglindit terenul dinamic al arhitecturii de apărare a continentului. Dacă planurile de majorare a cheltuielilor militare ca procent în PIB-ul statelor europene sunt accelerate şi vizează un nivel de 3,5% în PIB sau peste, s-ar putea ca deciziile participanţilor la piaţă să se dovedească inspirate, în perspectiva unui orizont de 1-2 ani.

În acelaşi timp, acumulările rapide de valoare de piaţă şi orizontul de obicei lung al implementării reale a proiectelor, împreună cu potenţialul unor ezitări politice sau decizii fragmentate creează un risc notabil de volatilitate pe termen scurt pentru titlurile din domeniu, mai spune Claudiu Cazacu în comunicat.