Reporter: Ce impact are alocarea de fonduri pentru digitalizare prin PNRR pentru sectorul în care METAMINDS activează?
Andrei Cruceru: PNRR este oportunitatea de a face un salt calitativ semnificativ la nivel economic şi social pentru toţi actorii din mediul public şi privat. În primul rând, asigurarea nevoilor instituţionale de digitalizare va avea un impact pozitiv pentru fiecare dintre noi, ca beneficiari finali ai unor servicii publice mai performante, mai sigure şi adaptate cerinţelor actuale de mobilitate şi conectivitate.
Demarând rapid proiectele PNRR, statul român are ocazia să investească atât în propria sa competitivitate, printr-o reformă de amploare, cât şi în mediul de afaceri local, care a fost supus unor încercări dificile în ultimii ani. Blocajele generate de crizele politice şi sanitare din ultima vreme au avut un cuvânt greu de spus în performanţa mediului de business din România, iar acest lucru s-a reflectat automat şi în bugetele publice, nu doar la angajatori. Un sistem public eficient se sprijină în primul rând pe un mediu economic stabil şi performant, lucru care nu poate fi realizat fără politici şi investiţii susţinute din zona publică. Nu trebuie uitat nici că asigurarea unui prag de performanţă locală, prin intermediul investiţiilor PNRR, va face România mai atractivă pentru investitorii privaţi pe termen mediu şi lung.
Reporter: Care sunt industriile cu cele mai mari şanse de a atrage fonduri din PNRR?
Andrei Cruceru: Fără a fi specialişti în analize macroeconomice, ţine de domeniul evidenţei faptul că România are nevoie de investiţii masive pe toate verticalele pentru a recupera din decalajul social şi economic faţă de media europeană, cel puţin. Este suficient să ne uităm la cele 15 componente ale planului să realizăm, dacă mai era nevoie, că în România este nevoie urgentă de investiţii în toate domeniile şi în toate structurile.
Aminteam mai devreme de importanţa unui parteneriat public-privat funcţional, care să aibă tracţiunea necesară pentru a produce o schimbare concretă. PNRR este premisa unui astfel de parteneriat reciproc avantajos, în care se pot accesa competenţele înalt calificate din mediul privat necesare pentru a implementa proiecte publice complexe şi cu o mare valoare adăugată pentru societate.
Reporter: Care este domeniul cel mai vulnerabil în faţa atacurilor cibernetice? Ce soluţii de cyber se pot implementa la nivel naţional, ţinând cont de amplificarea pericolelor?
Andrei Cruceru: Organizaţiile au inclus de ceva vreme atacurile cibernetice pe lista riscurilor care le pot ameninţa activitatea curentă, indiferent de profil. În plus, fiecare domeniu şi fiecare entitate vin cu un set de nevoi şi vulnerabilităţi specifice, care impun soluţii tehnice personalizate, în măsură să le asigure rezilienţa cibernetică necesară la nivel de infrastructuri, procese şi utilizatori finali.
Sistemul de tip cloud guvernamental, despre care se vorbeşte acum foarte mult în spaţiul public, ar putea fi o soluţie viabilă în acest sens pentru sistemul administrativ la nivel naţional; dar un astfel de nivel de complexitate nu poate fi gestionat fără specialiştii din mediul privat, care trebuie implicaţi încă din faza de definire a arhitecturilor şi soluţiilor asociate de securitate cibernetică, respectiv a modului în care se vor folosi aceste tehnologii inteligente.
Reporter: În ultimii ani se vorbeşte tot mai des de riscurile de securitate cibernetică. În ce măsură a crescut conştientizarea riscurilor din online în rândul românilor? A fost schimbată atenţia asupra riscurilor de securitate cibernetică odată cu declanşarea conflictului din Ucraina?
Andrei Cruceru: Într-adevăr, societatea a devenit mai sensibilă la acest subiect, odată cu propagarea incidentelor cibernetice din ultimii ani. În pandemie am trecut la o interacţiune socială desfăşurată aproape exclusiv online, ceea ce a condus automat la o creştere a suprafeţelor de atac, iar odată cu izbucnirea războiului din Ucraina s-au intensificat şi conflictele cibernetice interstatale, fie că vorbim de agresiuni sau spionaj cibernetic. Aceste schimbări în tiparul de comportament social au condus la o accelerare a proceselor de digitalizare în companii şi la o schimbare de paradigmă în abordarea securităţii cibernetice la nivel mondial.
Însă doar conştientizarea nu este suficientă, dacă nu este dublată de o educaţie digitală solidă şi constantă. Atacurile cibernetice care se produc zilnic au drept cauză, în mare parte, erorile umane provenite dintr-o cunoaştere insuficientă a bunelor practici şi reguli de prevenţie a incidentelor cibernetice.
Reporter: METAMINDS a fost inclusă de către Financial Times, pentru al treilea an consecutiv, în clasamentul celor mai performante 1.000 de companii din Europa, din punct de vedere al ritmului de creştere. Care sunt planurile de dezvoltare ale companiei?
Andrei Cruceru: Ne menţinem obiectivul de creştere şi consolidare a echipei şi a afacerii pe piaţa locală, iar în paralel investigăm cele mai bune soluţii de extindere pe piaţa regională. Nu putem ignora contextul internaţional extrem de volatil, însă rămânem optimişti şi încrezători în potenţialul nostru de a gestiona cu bine orice fel de provocare.
Reporter: Care a fost cifra de afaceri a companiei anul trecut şi ce estimări financiare aveţi pentru anul în curs?
Andrei Cruceru: Cifra de afaceri din 2021 a înregistrat o scădere faţă de anul anterior, din cauza blocajelor care au marcat tot parcursul anului. Pentru acest an mizăm însă pe o revenire la nivelul lui 2020 cel puţin, ţinând cont de un început de an peste aşteptări.
Reporter: Vă mulţumim!