ANDREI RĂDULESCU, BT: "Consolidarea finanţelor publice - provocarea deceniului la nivel mondial"

M.G.
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 16 octombrie 2020

Andrei Rădulescu, Banca TransilvaniaSursa foto: www.bankingnews.ro

Andrei Rădulescu, Banca TransilvaniaSursa foto: www.bankingnews.ro

Consolidarea finanţelor publice reprezintă provocarea deceniului la nivel mondial, consideră Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania. Acesta citează estimările recente ale FMI, evidenţiind faptul că ponderea datoriei publice în PIB ar putea să crească în 2020 cu 15,7 puncte procentuale la 98,7% în economia mondială.

Rădulescu notează: "În contextul incidenţei pandemiei coronavirus, autorităţile responsabile cu implementarea politicilor economice au adoptat măsuri fără precedent pentru contracararea impactului acestui şoc în sfera economiei reale şi la nivelul economiei financiare. Spre exemplu, conform estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), impulsul fiscal implementat de la începutul pandemiei până la jumătatea lunii septembrie s-a situat la peste 20% din PIB în ţările dezvoltate şi la aproximativ 6% din PIB în ţările emergente şi cu venituri medii (circa 11,7 trilioane dolari cumulat, reprezentând 12% din economia mondială). În România, impulsul fiscal este estimat de FMI la aproximativ 5,4% din PIB, inferior nivelurilor din Bulgaria (6,7% din PIB) şi Polonia (11,7% din PIB). Deteriorarea climatului macroeconomic în contextul incidenţei pandemiei şi implementării de restricţii (declin cu cel mai sever ritm din ultimele decenii în trimestrul II) coroborată cu eforturile fiscal-bugetare fără precedent au condus la majorarea deficitului finanţelor publice, spre niveluri record în 2020. Astfel, conform FMI, ponderea deficitului bugetar în PIB se va intensifica în 2020 la 12,7% în economia mondială, 14,4% în ţările dezvoltate şi 10,7% în statele emergente şi cu venituri medii. Pentru România, experţii FMI previzionează un deficit bugetar de 9,6% din PIB în 2020".

Economistul mai punctează că ponderea datoriei publice în PIB se va majora în urma incidenţei pandemiei, iar ţările care vor înregistra cea mai puternică creştere pe termen mediu vor fi cele dezvoltate, care se confruntă cu provocări din perspectiva ritmului redus al creşterii economice pe termen mediu şi inflaţie scăzută.

"Astfel, conform FMI, ponderea datoriei publice în PIB ar putea să crească în 2020 cu 15,7 puncte procentuale an/an la 98,7% în economia mondială, cu 20,2 puncte procentuale an/an la 125,5% în ţările dezvoltate, cu 10,1 puncte procentuale an/an la 48,9% în statele emergente şi cu venituri medii, cu 10,2 puncte procentuale an/an la 39,9% în ţările din Europa emergentă şi cu 8,1 puncte procentuale an/an la 44,8% în România. Subliniem faptul că ponderea datoriei publice în PIB va atinge maxime istorice (cel puţin în perioada de după 1880) atât în ţările dezvoltate, cât şi în statele emergente şi în dezvoltare. În acest context, FMI atrage atenţia cu privire la riscurile fără precedent la adresa finanţelor publice: incertitudinea asociată evoluţiei crizei sanitare, cu impact la nivelul performanţei economiei reale; percepţia de risc pe pieţele financiare internaţionale, cu consecinţe pentru costurile de finanţare; calitatea procesului de realocare a resurselor", arată Andrei Rădulescu.

Acesta mai arată că, nu în ultimul, experţii FMI subliniază importanţa investiţiilor publice în procesul de relansare economică, mai ales în contextul perspectivelor de persistenţă la un nivel redus pentru costurile reale de finanţare.

"Majorarea investiţiilor publice şi orientarea acestora spre transformarea digitală şi economia verde pot contribui la un efect multiplicator superior. Conform estimărilor recente ale FMI, creşterea investiţiilor publice cu 1% din PIB poate determina majorarea PIB-ului cu 2,7 puncte procentuale, avansul investiţiilor private cu 10% şi generarea unui număr important de locuri de muncă (între 20 şi 33 milioane). Concluzionând, se poate spune că procesul de consolidare din sfera finanţelor publice reprezintă una din provocările fundamentale ale acestui deceniu", mai evidenţiază Rădulescu.

FMI previzionează pentru economia Republicii Moldova o creştere de 4,1% în 2021, după declinul cu 4,5% din 2020

FMI a publicat recent a doua ediţie din 2020 a raportului macroeconomic mondial, care include scenariul central pe termen scurt şi mediu pentru statele lumii, actualizat prin încorporarea celor mai recente evoluţii macro-financiare, din sfera pandemiei şi din pieţele internaţionale de materii prime.

Pentru economia Republicii Moldova, scenariul FMI indică perspectiva unei ajustări cu 4,5% an/an în 2020 (cel mai sever ritm de declin din 2009), pe fondul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc fără precedent în ultimele decenii.

Cu toate acestea, scenariul bază al FMI prevede o relansare în formă de V, economia Moldovei urmând să crească cu dinamici anuale de 4,1% în 2021 şi 4% în 2022. Acest scenariu este susţinut de perspectiva redinamizării investiţiilor, cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB. Astfel, ponderea investiţiilor totale în PIB s-ar putea majora de la 25,5% în 2020 la 28,9% în 2022 (cel mai ridicat nivel din 2008).

La nivelul pieţei forţei de muncă experţii FMI previzionează majorarea ratei medii anuale a şomajului de la 5,1% în 2019 la 8% în 2020 (maximul din 2004). Pe de altă parte, rata medie anuală a şomajului s-ar putea diminua la 5,5% în 2021 şi 3% în 2022 (cel mai redus nivel din 1993), în contextul intrării economiei într-un nou ciclu investiţional.

În ceea ce priveşte ritmul anual al preţurilor de consum specialiştii FMI previzionează decelerare de la 4,8% în 2019 la 2,8% în 2020, respectiv 2,3% în 2021, urmată de accelerare la 5,5% în 2022.

În sfera finanţelor publice, experţii FMI se aşteaptă la intensificarea raportului deficit bugetar/PIB de la 1,4% în 2019 la 8% în 2020 (nivel record), pe fondul incidenţei crizei sanitare şi măsurilor implementate pentru contracararea acesteia. Un proces de consolidare bugetară ar putea demara ulterior, ponderea deficitului bugetar în PIB urmând să scadă la 4,3% în 2021, respectiv 3% în 2022. În scenariul FMI, ponderea datoriei publice în PIB s-ar putea majora de la 28,4% în 2019 la 37,8% în 2020, 39,2% în 2021 şi 40,4% în 2022 (maximul din 2015).

La nivelul poziţiei externe a economiei, FMI previzionează că ponderea deficitului de cont curent în PIB se va ajusta de la 8,9% în 2019 la 8,3% în 2020, dar se va intensifica ulterior (niveluri peste 10% în 2021 şi 2022).

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

19 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9769
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7110
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3354
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9529
Gram de aur (XAU)Gram de aur399.1947

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb