ANUL FINANCIAR 2021 Două coaliţii de guvernare, pandemia între Delta şi Omicron, liberalizare cu bucluc a pieţei energiei

Creşterea galopantă a preţurilor din energie în urma liberalizării pieţei din acest domeniu, evoluţia inflaţiei, eşuarea coaliţiei PNL- USR-PSD, instabilitatea politică în a doua jumătate a anului, gestionarea precară a valurilor al treilea şi al patrulea ale pandemiei, anularea măsurii 3 - granturi pentru investiţii - destinată sprijinirii IMM-urilor, împingerea către finalul anului a măsurii de sprijin privind sectorul HoReCa şi falimentul City Insurance asigurat de indolenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară au reprezentat coordonatele negative ale anului 2021. Singurele raze de lumină au fost reprezentate de aprobarea de Comisia Europeană a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă - ceea ce a dus la deblocarea avansurilor din împrumuturi şi granturi, menţinerea ratingului de ţară stabilit de agenţiile internaţionale, continuarea trendului privind creşterea economică şi desfăşurarea la Bucureşti a patru partide din cadrul Euro 2020.

2021 a fost un an zbuciumat pentru clasa politică, deşi alegerile locale şi parlamentare au avut loc cu un an înainte, iar problemele de la nivelul guvernului şi Parlamentului s-au reflectat şi în gestionarea pandemiei şi economiei, deciziile fiind luate de multe ori pe ultima sută de metri sau fiind în contradicţie cu realitatea din piaţă, aşa cum a fost în cazul majorării preţurilor din energie.

Finalul de an a adus, însă, concordia între duşmanii politici. PSD şi PNL şi-au dat mâna pentru a crea împreună cu UDMR o nouă majoritate parlamentară, mai confortabilă decât aceea a fostei coaliţii de dreapta PNL-USR-UDMR, majoritate care le-a permis să mai amâne pentru încă un an aplicarea unor legi care ar fi avut impact pozitiv în plan social, dar impact negativ asupra bugetului de stat.

• Liberalizarea pieţei energiei electrice

Anul 2021 a început cu liberalizarea completă a pieţei de energie electrică pentru consumatorii casnici. Începând cu data de 1 ianuarie 2021, consumatorii care erau în regim reglementat au posibilitatea să îşi schimbe contractul/furnizorul, pentru condiţii mai bune la plata facturii de electricitate. Procesul de liberalizare a pieţei de electricitate este o revenire la situaţia din 2019, când au fost făcuţi primii paşi în acest sens.

Referitor la perspectivele anului trecut, reprezentanţii Băncii Naţionale au anunţat încă din ianuarie incertitudini şi riscuri la adresa inflaţiei, ce decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri. Importante sunt şi incertitudinile asociate liberalizării pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici, cu potenţiale implicaţii mai pronunţate asupra dinamicii IPC.

Sfârşitul primei luni a anului trecut a fost dominat de tragedia de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, în urma căreia şi-au pierdut viaţa 11 pacienţi ce erau internaţi la secţia ATI Covid.

În urma evenimentului, opoziţia politică - PSD şi AUR - a solicitat demisia ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, şi a introdus o moţiune simplă împotriva acestuia, moţiune ce a fost respinsă în luna februarie de majoritatea parlamentară PNL-USRPLUS-UDMR.

În ianuarie a continuat prima etapă a campaniei naţionale de vaccinare anti Sars-Cov 2, ce fusese demarată la finalul anului 2020. La 31 ianuarie erau înregistrate, în ţara noastră, 585.218 persoane vaccinate anti Sars-Cov 2, majoritatea dintre ele fiind din prima etapă a campaniei naţionale de vaccinare (demarată în 27 decembrie 2020), etapa a doua fiind demarată la jumătatea lunii ianuarie.

• Februarie - luna protestelor sindicale

Întocmirea proiectului bugetului de stat, reluarea anului şcolar, în semestrul al doilea, cu prezenţa fizică a elevilor în unităţile de învăţământ, anularea gratuităţii studenţilor la transportul pe calea ferată, protestele bugetarilor şi începerea primei sesiuni ordinare din acest an a Parlamentului reprezintă coordonatele între care s-a desfăşurat activitatea economică şi politică în a doua lună a anului. Deşi din punct de vedere al pandemiei ne-am situat pe un oarecare platou, cu rate foarte scăzute în privinţa incidenţei infectării cu Sars-Cov 2 şi cu un număr mic de cazuri pe zi, din păcate platoul respectiv a reprezentat liniştea dinaintea furtunii anunţată pentru începutul lunii martie de vârful de 3923 de cazuri din 26 februarie, adică exact la un an de la declanşarea pandemiei Covid-19 în ţara noastră.

În 8 februarie, a fost reluat anul şcolar în format fizic, după trei scenarii: verde, galben şi roşu.

Tot în februarie, Guvernul a aprobat proiectul de lege care abrogă legea 173/2020 şi permite, practic, vânzarea activelor companiilor de stat şi a unei cote de acţiuni - la bursă - din participaţia statului la companiile respective. Proiectul de lege a fost trimis Parlamentului, spre dezbatere şi adoptare, chiar dacă a stârnit nemulţumire în rândul opoziţiei, liderii PSD şi AUR acuzând Guvernul că doreşte vânzarea Hidroelectrica, aeroporturilor Otopeni şi Băneasa şi Portului Constanţa.

Pe parcursul întregii luni, lucrătorii feroviari, poliţiştii contractuali, cadrele medicale şi o parte din funcţionarii publici au protestat la diferite sedii ale instituţiilor centrale, faţă de politica de îngheţare a salariilor decisă de guvernul Cîţu şi de lipsa de investiţii în mai multe domenii de activitate. În ciuda protestelor, Guvernul a adoptat, în 18 februarie, aşa numita ordonanţă a austerităţii, prin care a fost îngheţat în anul 2021 punctul de pensie, nu au fost acordate voucherele de vacanţă, s-a anulat gratuitatea acordată studenţilor la transportul pe calea ferată şi s-a amânat cu un an intrarea în vigoare a legii privind statutul personalului feroviar.

• Buget adoptat de mărţişor

În primele două zile ale lunii martie, plenul Parlamentului a dezbătut, pe repede-nainte, legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În urma dezbaterilor, Parlamentul a adoptat proiectul legii bugetului de stat pentru anul trecut, la limită, cu 234 voturi "pentru" şi 170 voturi "împotrivă", adică exact numărul de voturi necesare pentru adoptarea respectivului act normativ. Conform actului normativ adoptat de Parlament, bugetul de stat a avut venituri în sumă de 173,7 miliarde lei, cheltuieli în sumă de 326,4 miliarde lei şi a fost bazat pe un deficit de 87,34 miliarde lei.

În privinţa pandemiei, a treia lună a anului trecut a consemnat o creştere a numărului persoanelor infectate în valul al treilea. Astfel, în 16 martie a fost depăşit pragul de 6000 de infectări în 24 de ore (6118), pentru ca vârful să fie atins în 25 martie - cu 6651 de cazuri - şi finalul lunii să ne găsească aproape de pragul din 16 martie - 6115 cazuri în 31 martie. Această situaţie a dus la creşterea numărului de pacienţi în secţiile ATI, care, în ultima zi a lunii martie, nu mai aveau niciun pat disponibil pentru bolnavii de Covid-19, şi la adoptarea de noi restricţii de circulaţie de către Guvern, în ciuda celor aproape 2 milioane de cetăţeni care deja au fost vaccinaţi cu minim o doză în primele trei luni ale anului trecut.

• Aprilie - primul seism în coaliţia de guvernare

A doua lună de primăvară a fost caracterizată de o presiune crescută pe scena politică, amplificată de revocarea din funcţia de ministru al Sănătăţii a controversatului Vlad Voiculescu de către premierul Florin Cîţu, în urma evenimentului de la spitalul Foişor din Capitală şi a ordinului emis de Ministerul Sănătăţii în 13 aprilie. În noaptea de 9 spre 10 aprilie, 70 de pacienţi de la spitalul Foişor, unii abia operaţi, au fost trimişi acasă sau transferaţi la alte unităţi, deoarece unitatea medicală a devenit spital Covid, din cauza lipsei acute de locuri la Terapie Intensivă în Capitală. În 13 aprilie, secretarul de stat Andreea Moldovan a pecetluit soarta ministrului Vlad Voiculescu, după ce a publicat în Monitorul Oficial Ordinul de ministru nr. 506 din 9 aprilie 2021 prin care au fost modificate criteriile de carantinare a localităţilor, fără aprobarea premierului Florin Cîţu şi fără aprobarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Astfel, înaintea şedinţei de guvern din 14 aprilie, prim-ministrul Florin Cîţu a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis revocarea din funcţie a ministrului Vlad Voiculescu şi a secretarului de stat Andreea Moldovan.

Ar mai fi de consemnat că, în 15 aprilie, guvernul Cîţu a aprobat proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G, act pe care l-a trimis Parlamentului spre dezbatere şi adoptare.

Tot în aprilie, UiPath, primul start-up fondat în ţara noastră care a dobândit statutul de unicorn, adică a fost evaluat la peste un miliard de dolari, a devenit şi prima companie din ţara noastră care s-a listat la bursa din New York. După ce a debutat, pe 21 aprilie, la New York Stock Exchange (NYSE), UiPath (PATH) a început a doua zi de tranzacţionare la Wall Street la preţul de 73,2 dolari/acţiune, ceea ce a dus evaluarea liderului global în domeniul automatizării robotizate a proceselor (RPA) la circa 40 miliarde de dolari.

În 27 aprilie, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a decis respingerea definitivă a proiectului legislativ iniţiat în anul 2019 de PSD privind repatrierea rezervei de aur pe care ţara noastră o are depozitată la Banca Angliei. Banca Naţională a României anunţa, la jumătatea lunii aprilie, că rezerva de aur este de 103,7 tone, cu peste 50% mai mult decât în anul 1989. Din totalul rezervei de aur, 60% este depozitată la Banca Angliei.

• Finalul primăverii ne-a adus o estimare pozitivă din partea FMI

Fondul Monetar Internaţional a estimat, în 28 mai, o redresare economică puternică în România pentru anul 2021, cu un avans al PIB-ului real de 7%, cu 3 puncte procentuale peste estimarea iniţială, şi un deficit bugetar de 6,8% (faţă de 7,2% estimare iniţială). Revenirea economică a României pare a fi cea mai rapidă în rândul ţărilor UE, fenomen care a început din trimestrul al patrulea al anului 2020, evdenţia, în mai, specialiştii de la FMI.

În ultima zi a lunii mai, guvernul Cîţu a reuşit să transmită către Comisia Europeană varianta finală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deşi iniţial se angajase că va trimite planul respectiv la începutul lunii aprilie şi mai apoi până la 1 mai.

• Schema de ajutor pentru HoReCa - lansată la finalul lui iunie, implementată efectiv abia la finalul anului trecut

Deşi sectorul HoReCa a fost afectat grav de restricţiile impuse în anul 2020 - primul an al pandemiei Covid 19 -, Ministerul Economiei a lansat abia la finalul semestrului întâi schema de ajutor pentru HoReCa, înscrierile putând fi făcute până la data de 12 iulie. Schema vizează acordarea unor ajutoare financiare "în cuantum de 20% din baza de calcul, rezultată din desfăşurarea activităţilor aferente codurilor CAEN prevăzute la art. 3 alin (2), în anul 2020 comparativ cu anul 2019, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 800.000 de euro la nivel de întreprindere". Bugetul Schemei a fost estimat la 500 milioane euro, echivalent în lei. Schema s-a derulat până la 31 decembrie 2021, plata sumelor corespunzătoare urmând să fie realizată până cel târziu la data de 30 iunie 2022, în limita creditelor bugetare. Prin implementarea măsurii se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr maxim de 74.000 de beneficiari. Cu toate acestea, primele plăţi în contul acestei scheme au fost realizate abia la finalul anului trecut.

În cursul lunii iunie, Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat că deficitul balanţei comerciale s-a adâncit la 7,06 miliarde euro, în primele patru luni ale anului trecut, fiind mai mare cu 957,5 milioane de euro decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Pe plan financiar, menţionăm că legea dării în plată a fost declarată constituţională de Curtea Constituţională a României şi că, la începutul lunii iunie, Banca Transilvania a semnat preluarea Idea::Bank. În cadrul tranzacţiei, BT a dobândit şi participaţii în capitalul social al societăţilor din Grupul Idea::Bank din România, respectiv Idea Leasing IFN SA şi Idea Broker de Asigurare SRL. Preţul tranzacţiei este de aproximativ 43 milioane de euro.

Pe plan politic, majoritatea PNL-USR-UDMR a decis, la jumătatea lunii, revocarea Renatei Weber din funcţia de Avocat al Poporului - revocare ce a fost infirmată în 29 iunie, în unanimitate, de Curtea Constituţională a României. Mai mult, în aceeaşi zi, Cabinetul Cîţu a trecut cu bine de prima moţiune de cenzură de anul trecut iniţiată de PSD.

• Prima fisură în unitatea liberală - demiterea ministrului Alexandru Nazare

Prima fisură înregistrată în rândul liberalilor a avut loc în luna iulie, când premierul Florin Cîţu a decis, pe neaşteptate, să îl revoce pe Alexandru Nazare din funcţia de ministrul al Finanţelor Publice. Premierul Florin Cîţu a menţionat, în 8 iulie, că a făcut o evaluare la şase luni şi anumite proiecte cu finanţare europeană au fost întârziate, anunţând că va trimite corpul de control la Ministerul Finanţelor pentru o analizare amănunţită a situaţiei.

Iulie a adus şi liberarea condiţionată a fostului lider social-democrat Liviu Dragnea din penitenciarul Rahova, unde executa pedeapsa de 3 ani şi 6 luni primită în 27 mai 2019 pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

La 1 iulie, a fost introdus certificatul european digital Covid-19 în ţara noastră, pentru călătoriile în străinătate. În aceeaşi perioadă, Armata Română şi-a încheiat, după 19 ani, misiunea militară din Afganistan, care a scos din bugetul statului peste 3 miliarde lei şi s-a soldat cu 29 de morţi din rândul efectivelor militare. Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a finalizat întocmirea proiectului România Educată, ce ar urma să fie finanţat cu 3,6 miliarde euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

La finalul lunii iulie, situl minier Roşia Montană a devenit parte a Patrimoniului Cultural al umanităţii şi a Patrimoniului mondial aflat în pericol, în urma deciziei de înscriere luată de Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO.

• Un august fierbinte în coaliţia PNL-USR-UDMR

Din punct de vedere politic, august s-a situat între retrograd şi optimist - dacă ţinem cont de statisticile şi prognozele privind creşterea economiei naţionale şi a produsului intern brut. Cât priveşte caracterul retrograd, acesta se referă strict la dezvăluirile privind trecutul contravenţional al premierului Florin Cîţu pe tărâm american, care l-a ajuns din urmă pe şeful Guvernului în plină campanie internă pentru şefia PNL, la 21 de ani de la data faptelor respective. Peste toate acestea s-au adăugat disputele din cadrul coaliţiei de guvernare cu partenerii din USRPLUS privind rectificarea bugetară, care nu fusese aprobată nici măcar la finalul lunii august, şi aşa-numitul PNDL 3 - Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny, cel care a încins spiritele, dispută a cărei efecte negative urmau să se resimtă în prima lună de toamnă. Toate acestea au avut loc şi în prezenţa noului ministru al finanţelor publice, Dan Vîlceanu, care a fost învestit în funcţia respectivă în 18 august.

Tot în august, Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2021, iar Ministerul Finanţelor a anunţat un deficit bugetar la jumătate de an de 33,97 miliarde lei (2,89% din PIB), pe fondul unei creşteri economice în primele şase luni ale anului trecut de 6,5%.

• Septembrie a spart coaliţia de guvernare şi a consemnat falimentul City Insurance

Prima lună de toamnă a avut toate ingredientele negative necesare unui impact puternic asupra mediului economico-social şi politic din ţara noastră. Septembrie a debutat cu criza din cadrul coaliţiei de guvernare concretizată în 8 septembrie de părăsirea guvernului Cîţu de către miniştrii USR-PLUS, după ce în prealabil, în 1 septembrie, Florin Cîţu l-a revocat pe Stelian Ion din funcţia de ministru al Justiţiei, deoarece acesta din urmă a refuzat să îi dea avizul necesar pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă privind programul de investiţii Anghel Saligny. În urma ruperii coaliţiei, guvernul Cîţu a aprobat ordonanţa de urgenţă privind programul Anghel Saligny finanţat cu 50 miliarde lei şi a aprobat prima rectificare bugetară a anului trecut.

Scandalul politic a continuat cu depunerea moţiunii de cenzură de către nemulţumiţii conduşi de Dan Barna şi Dacian Cioloş împreună cu cei de la AUR şi s-a finalizat cu alegerea, în 25 septembrie, lui Florin Cîţu ca preşedinte al PNL şi cu o moţiune de cenzură a PSD citită în Parlament.

În toată această perioadă, pandemia a luat un nou avânt şi ceea ce era denumit iniţial doar valul al patrulea avea să se dovedească un adevărat tsunami cauzat de tulpina Delta pentru sistemul de sănătate din ţara noastră. Astfel, dacă la întâi septembrie se înregistrau pentru 24 de ore 1443 de cazuri noi de persoane infectate cu Sars-Cov 2 şi 21 de decese, precum şi o rată de incidenţă la nivel naţional cu mult sub 1 la mie, până la finalul lunii jumătate din ţară a trecut de la scenariul verde al pandemiei la cel roşu. În raportarea oficială din 30 septembrie erau înregistrate pentru ultimele 24 de ore 12.032 de cazuri noi de persoane infectate cu Sars-CoV 2, 176 de decese şi o rată de incidenţă ridicată, care depăşea în multe locuri 3 sau chiar 4 la mie. Din cauza creşterii exponenţiale a ratei de incidenţă, Guvernul a aprobat, în 17 şi 23 septembrie, generalizarea utilizării certificatului digital covid pentru activităţile neesenţiale, atunci când incidenţa depăşeşte 3 la mia de locuitori.

Pe plan financiar, septembrie a consemnat falimentul societăţii de asigurări City Insurance, constatat cu întârziere de Autoritatea de Supraveghere Financiară. În urma deciziei ASF, Guvernul a intervenit pentru plata despăgubirilor în cazul celor 3 milioane de asiguraţi la City, iar întregul scandal urmează să fie desluşit de procurorii din cadrul DIICOT şi DNA, precum şi de comisiile parlamentare care au audiat conducerea Autorităţii şi pe principalii actori din piaţă. City Insurance avea o cotă de piaţă mai mare de 45%.

Majorarea constantă a preţurilor din energie a determinat Executivul să iniţieze un act normativ privind compensarea facturilor consumatorilor casnici şi Camera Deputaţilor să voteze, în calitate de for decizional, legea privind consumatorii vulnerabili din energie. Legea consumatorului vulnerabil a fost promulgată de preşedintele Iohannis în 16 septembrie şi a intrat în vigoare la 1 noiembrie. Actul normativ a dus la creşterea exponenţială a numărului de beneficiari - de la 209.000 până la 524.000.

O altă veste bună ne-a fost dată în 27 septembrie, de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, în cadrul vizitei oficiale la Bucureşti, a anunţat că ne-a fost aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prin PNRR, România ar urma să primească 29,2 miliarde euro pe parcursul următorilor cinci ani, în urma atingerii unor anumite borne, să realizeze numeroase reforme structurale spinoase şi să implementeze 107 proiecte de investiţii de digitalizare şi infrastructură - rutieră, de educaţie şi sănătate - care vor trebui finalizate până la finele lui 2026.

• Octombrie - ultimul bal pentru guvernul Cîţu

Peste criza sanitară profundă adusă de valul patru al pandemiei, ţara s-a confruntat în a doua lună de toamnă cu o criză politică acută, imediat după demiterea, în 5 octombrie, de către Parlament a guvernului Cîţu, în urma adoptării moţiunii iniţiată în luna septembrie de PSD.

Bâjbâielile clasei politice au marcat întreaga lună, o propunere de guvern minoritar - Cabinetul USR condus de Dacian Cioloş (noul preşedinte al USR) - fiind respinsă de Parlament, în timp ce o altă propunere de guvern minoritar PNL-UDMR nu a mai ajuns la votul din plen, deoarece premierul desemnat Nicolae Ciucă şi-a depus mandatul, în 30 octombrie, în urma eşuării negocierilor pentru alcătuirea unei majorităţi parlamentare.

În acest timp, numărul infectărilor cu tulpina Delta a virusului Sars-Cov 2 a crescut exponenţial, la fel cum a crescut şi numărul deceselor şi cel al persoanelor internate la secţiile de Terapie Intensivă ale spitalelor din ţara noastră. Unităţi medicale s-au confruntat din nou cu tragedii, aşa cum a fost cea consemnată în prima zi a lunii octombrie când secţia ATI a Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa a luat foc, incendiul soldându-se în total cu zece persoane decedate. Vârful valului al patrulea a fost atins în 19 octombrie, când au fost înregistrate, în 24 de ore, 18.863 de noi cazuri de infectare cu Sars-Cov 2 şi 574 de decese cauzate de Covid-19. În aceste condiţii, certificatul verde Covid-19 a devenit obligatoriu pentru participarea la activităţile neesenţiale, iar elevii din învăţământul preuniversitar de stat au fost nevoiţi să intre în vacanţă în perioada 25 octombrie - 8 noiembrie.

Pe plan economic, ar fi de menţionat că cele trei agenţii internaţionale - Fitch, Standard&Poors şi Moody's - ne-au păstrat sau chiar ne-au îmbunătăţit ratingul de ţară şi că Ecofin ne-a aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi, implicit, deblocarea avansului de 3,8 miliarde euro care a putut fi accesat până la finalul anului trecut.

Înainte de demiterea de către Parlament, guvernul Cîţu a aprobat OUG 118/2021 privind compensarea preţurilor din energie, act normativ ce a fost trimis Camerei Deputaţilor şi Senatului, care l-au adoptat cu amendamente pentru a intra în vigoare la 1 noiembrie. Este vorba despre o compensare pentru 5,2 milioane de gospodării la energie electrică (aproximativ 13 milioane de persoane, ce înseamnă peste 65% din populaţia României) şi 2,2 milioane de gospodării conectate la reţeaua de gaze dintr-un total de 3,6 milioane, aproximativ, adică peste 65% din totalul populaţiei conectate la reţeaua de gaze. Guvernul Cîţu a estimat că 6 milioane de familii vor beneficia de aceste reduceri care vor apărea direct în facturi, fără că oamenii să facă vreun demers. Ministrul energiei şi premierul au spus că facturile plătite vor fi la nivelul lunii decembrie 2020.

• Noiembrie - lună propice noului mariaj politic PSD-PNL

Criza politică generată de ruptura dintre PNL şi USR s-a sfârşit în ultima lună de toamnă, odată cu înţelegerea parafată de echipele de negociere ale PSD, PNL şi UDMR, care au ajuns la un consens pe programul de guvernare după lungi dezbateri tensionate, şi care au reuşit, în 25 noiembrie, în Parlament să obţină votul de învestitură pentru un nou guvern cu puteri depline, condus în calitate de prim-ministru de generalul în rezervă, Nicolae Ciucă, fost ministru al Apărării Naţionale. Pentru prima dată în istoria României s-a introdus principiul rotativei guvernamentale, în sensul că, după un an şi jumătate, premierul liberal va fi nevoit să demisioneze cu întregul Cabinet, care se va reconstitui cu aceeaşi componenţă, dar sub conducerea unui premier social-democrat.

Anterior votului de învestitură acordat guvernului Ciucă, noua alianţă de guvernare PSD-PNL-UDMR a schimbat conducerile celor două Camere ale Parlamentului. Marcel Ciolacu a fost ales preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar Florin Cîţu a devenit al doilea om în stat, odată cu alegerea sa în funcţia de preşedinte al Senatului.

Prima misiune îndeplinită de guvernul Ciucă a fost aprobarea rectificării bugetare, în condiţiile în care deficitul pe primele zece luni ale anului 2021 era de 47,98 miliarde lei (4,03% din PIB). Astfel, în 26 noiembrie, guvernul Ciucă aproba ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetară, menţinând ţinta de deficit asumată pentru acest an, de 7,13% din PIB. Conform rectificării bugetare aprobată de Executiv, veniturile bugetului general consolidat au fost majorate, pe sold, cu 5,1 miliarde lei, iar cheltuielile bugetului consolidat au crescut, pe sold, cu 6,2 miliarde lei, ponderea deficitului bugetar pe 2021 fiind menţinută la 7,13% din PIB, deşi deficitul (cash) creşte la 84,9 miliarde lei, iar creşterea economică este prevăzută la 7%.

În luna noiembrie, Banca Naţională a României a estimat o rată a inflaţiei de 7,5% şi, pentru a contracara avansul continuu al inflaţiei, a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,25%, la nivelul de 1,75% pe an, şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,5% de la 2%.

Ar mai fi de consemnat summitul pe mediu COP 26 al ONU, ce a avut la Glasgow, şi care s-a soldat pentru ţara noastră cu parafarea înţelegerii între NuScale Power din SUA şi SNN Nuclearelectrica, prin care vom include în sistemul naţional de producere a energiei Reactoare Modulare Mici (SMR) până în anul 2028.

• Finalul anului 2022 şi sania plină a lui Moş Ciucă

Ultima lună a anului trecut a fost una activă pentru noul guvern învestit, care a luat o serie de măsuri menite să pună în implementare programul aprobat de Parlament, printre acestea numărându-se aprobarea pachetului social şi aprobarea bugetului de stat pentru anul 2022.

În 15 decembrie, guvernul a aprobat implementarea, începând cu 1 ianuarie 2022, a pachetului social propus în programul de guvernare.

Prin două ordonanţe de urgenţă, Cabinetul Ciucă a aprobat majorarea alocaţiei de stat pentru copii, instituirea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi, majorarea cu 25% a pensiei minime, creşterea cu 10% a punctului de pensie, iar ulterior a decis şi acordarea unui sprijin în luna ianuarie, pentru sezonul rece, persoanelor a căror venit lunar nu depăşeşte 1600 lei.

După două zile, în 17 decembrie, Executivul a adoptat ordonanţa de urgenţă-trenuleţ privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea unor acte normative.

Guvernul Ciucă a aprobat, în 20 decembrie, proiectul de lege privind bugetul de stat şi proiectul de lege privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022, acte normative care au fost dezbătute şi adoptate pe repede-înainte de noua majoritate parlamentară PSD-PNL-UDMR în comisiile parlamentare reunite în 21 şi 22 decembrie şi în plenul reunit din 23 decembrie.

După adoptarea de Parlament a bugetului de stat, Guvernul a decis, în 28 decembrie, prelungirea Programului IMM Invest şi a Subprogramului Agro IMM Invest, care beneficiază de un plafon pentru anul 2022 de 10 miliarde de lei.