Apele subterane creează probleme în Timiş

Trei companii olandeze colaborează cu Direcţia Apelor Banat pentru a reabilita apele subterane poluate de la două deponee din Judeţul Timiş. Astfel, se doreşte ca la sfârşitul proiectului, apa care deserveşte localităţile din jurul Timişoarei să fie potabilă. Proiectul "Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane afectate din cauza depozitelor de gunoi în vederea obţinerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane" a fost introdus pe parcursul a doi ani, cu termen de finalizare în decembrie 2008. Finanţarea este acoperită integral din fondurile Guvernului olandez, prin programul MATRA de Pre-aderare.

Proiectul este unul pilot în România, iar zonele selectate sunt deponeul de la Parţa, care deserveşte 100.000 de locuitori şi cel de la Jimbolia, care deserveşte 10.000 de locuitori, ambele din Judeţul Timiş. Valoarea proiectului se ridică la aproape 400.000 de euro.

Reprezentantul companiei olandeze de consultanţă şi cercetare "Ecorys Nederland", Teun Botterweg, a declarat: "Proiectul a fost solicitat de Guvernul României pentru a gospodări apele subterane. Ele nu se văd, dar contează foarte mult pentru mediul înconjurător. Cea mai mare problema este nesiguranţa pe care ţi-o dau apele. De aceea am început prin a cerceta baza de date veche, pentru a ne da seama cum evoluează lucrurile".

Toate localităţile din jurul Timişoarei care au legătură cu zona deponeelor nu beneficiază de apă potabilă. Directorul Direcţiei Apelor Banat, Titu Bojin, a declarat: "Toate localităţile din jurul Timişoarei, deponeul de la Parţa, Şag, Giulvăz, Foeni, Peciu Nou, sunt afectate din punctul de vedere al stratului freatic şi sperăm să reducem efectele negative ale acestei poluări. În zona industrială a Timişoarei, în zona deponeului de la Parţa, nu am reuşit să avem asigurată o epurare a spaţiului de apă atât la nivelele superioare, cât şi de adâncime, ca sa ne putem laudă ca avem o apă bună".

Deponeul ecologic care va fi construit în Timiş şi ar urma să rezolve această problemă va fi finalizat însa abia peste doi ani. În primul rând, va trebui deschis deponeul de la Ghizela, ca să poată fi închis cel de la Parţa şi pe toate celelalte, a mai spus domnul Bojin.

La finalizarea proiectului, partenerii olandezi doresc să dezvolte un ghid de reabilitare a zonelor freatice poluate din cauza depozitelor de deşeuri menajer, care va fi preluat de Minis­terul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi generalizat pentru aplicare la nivel naţional. În acest proiect, mai sunt implicate firma de consultanţă olandeză "Grontmij", în colaborare cu "Ecorys", "Witteveen&Bos" şi partenerul local "BDO", contactată de "EVD" Olanda.